Problema Gojdu zgaltaie Guvernul din tatani

ZIUA a tras un semnal de alarma in spatiul public romanesc aratand ca guvernele de la Budapesta si Bucuresti au incercat sa imparta mostenirea lasata de Emanuil Gojdu credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane, prin infiintarea unei Fundatii "publice" uzurpatoare, printr-un Acord Ungaro-Roman semnat de sefii celor doua Guverne. Dupa ce Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a dat aviz negativ Ordonantei guvernamentale, Parlamentul Romaniei, la presiunile UDMR si PNL, a revenit asupra acestei decizii. Biserica Ortodoxa Romana, prin reprezentantii sai din Ardeal, reintemeietorii de drept ai Fundatiei Gojdu, a cerut imperios membrilor Parlamentului sa respinga acest Acord. Astazi, parlamentarii ar trebui sa rediscute propunerea Guvernului. De asemenea, este asteptat la Parlament si ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, artizanul intelegerii ungaro-romane preluate de la predecesorul sau, Mircea Geoana. Ungureanu a lipsit cu desavarsire de la aceste dezbateri, in ciuda cererilor si somatiilor deputatilor. Desi nu prea luata in seama de mass-media centrale, problematica legata de "afacerea Gojdu" ar putea sa arunce in aer Guvernul Tariceanu, acuzat deja in mai multe foruri responsabile pentru pericolul de a cadea intr-o eroare care ar putea fi considerata act de tradare nationala. (Victor RONCEA)
Prea Sfintia Sa Episcopul Sofronie, al Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria, cu sediul la Jula
"Recomand Parlamentului sa tina cont de Biserica"
Aflat la Bucuresti, la Adunarea Nationala Bisericeasca, Prea Sfintitul Sofronie de Jula, ne-a declarat ca subiectul Gojdu a fost dezbatut ieri de catre toti inaltii ierarhi ortodocsi. Surse prezente in Dealul Patriarhiei ne-au relatat despre "profunda intristare" a inaltelor fete bisericesti fata de atitudinea unor reprezentanti ai actualului Guvern. In exclusivitate pentru ZIUA, reprezentantul Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria, ne-a raspuns unor intrebari pe marginea problemei Gojdu.
Care este pozitia Voastra fata de Acordul romano-ungar semnat in octombrie, anul trecut, referitor la infiintarea unei noi fundatii Gojdu, cu sediul la Budapesta?
Pozitia mea este aceeasi cu cea a celorlalti ierarhi din sinoadele mitropolitane din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures: respingem Acordul pentru o alta Fundatie Gojdu "Ungaro-Romana", de stat.
"Guvernele trec, dar Biserica ramane"
Ce recomandati parlamentarilor, avand in vedere faptul ca subiectul Gojdu va fi reluat, astazi, in plenul Camerei Deputatilor?
Recomand Parlamentului sa tina cont de punctul de vedere al Bisericii. Ei au libertatea de a vota dupa cum le dicteaza constiinta, dar daca doresc sa nu aiba remuscari si sa ramana in comunitate de credinta cu stramosii, sa tina cont neaparat de punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Romane. Guvernele trec, dar Biserica ramane. Noi, oamenii, suntem trecatori, dar valorile spirituale sunt nemuritoare. O astfel de valoare spirituala este si testamentul lui Emanuil Gojdu. Daca doresc sa respecte cu adevarat memoria lui Gojdu, atunci numaidecat trebuie sa respecte spiritul testamentului sau. Or el si-a lasat intreaga avere romanilor ortodocsi, nu altor ortodocsi, nu romanilor de alte confesiuni, cu atat mai putin celor de alta nationalitate si alta confesiune. Daca noi ne respectam valorile nationale, atunci nu avem voie sa nu tinem cont de punctul de vedere al Bisericii. Ramane insa libertatea de constiinta a parlamentarilor, iar parerea mea, ca slujitor al Bisericii, este urmatoarea: sa nu-si incarce constiinta cu asa o povara.
Ce intentionati sa faceti in continuare, ca for tutelar al Fundatiei Gojdu, referitor la acest subiect?
Vom astepta intai sa vedem reactia Parlamentului.
"MAE nu a consultat deloc Biserica in aceasta problema"
Cum apreciati pozitia Ministerului Afacerilor Externe si a Guvernului in problema Gojdu?
Din pacate, MAE nu a consultat deloc Biserica in aceasta problema. Toti am fost pusi in fata faptului implinit. Eu, personal, am aflat din presa, iar la intalnirea de la Episcopatul Ortodox Roman din Ungaria cu titularul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, aflat in subordinea MAE, i-am marturisit ca eu, personal, nu recunosc aceasta fundatie mixta ca fiind fundatia lui Godju, adevarata fundatie Gojdu fiind, in viziunea mea personala, cea constituita in baza testamentului sau si reinviata acum cativa ani, ca si pasarea Phoenix. Cred ca nu trebuie sa va surprinda faptul ca secretarul de stat respectiv s-a aratat foarte iritat de pozitia mea personala. Iata, insa, ca incepand de acum, aceasta nu mai reprezinta simpla pozitiei personala a unui episcop marginalizat, ci este pozitia comuna a episcopilor celor trei mitropolii din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si Ungaria, de care trebuie sa se tina cont.
A consemnat Anne Marie LUPASCU
"Afacerea Gojdu", de la MAE la DNA
Un acord bilateral semnat de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu pe 20 octombrie 2005 prevede infiintarea unei Fundatii Gojdu comune ungaro-romane, supusa legilor maghiare, care sa achizitioneze cateva incaperi in complexul de cladiri Gojdu din Budapesta. Acest acord anuleaza Conventia incheiata intre Bucuresti si Budapesta in 1937 - Conventie care retroceda Fundatiei Gojdu de la Sibiu bunurile si sumele de bani blocate de Guvernul maghiar. Infiintarea unei noi fundatii si cumpararea unei parti din bunurile nationalizate de Budapesta nu face decat sa confirme inca o renuntare a Romaniei. Guvernul Tariceanu a fortat ratificarea de catre Parlament a acordului semnat deja printr-o ordonanta de urgenta - incercand astfel sa evite o dezbatere in plen. Negocierile in chestiunea Gojdu au demarat intre Bucuresti si Budapesta inca din anul 2002 - din timpul guvernarii PSD, iar actuala guvernare nu face decat sa continue acest plan pagubos. Este demn de remarcat faptul ca reprezentantii unor partide adverse sunt de acord asupra unei intelegeri care pune inca o data Romania in situatia de a ceda. Deputatul Aurelian Pavelescu si-a exprimat suspiciunea ca in afacerea Gojdu ar putea fi vorba de fapte de coruptie, calificand noul acord drept o "inselatorie" si avertizand ca ar daca Legislativul nu va respinge proiectul MAE, va sesiza Departamentul National Anticoruptie (DNA).
Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a avizat negativ ratificarea Acordului Gojdu din 2005. Insa la dezbaterea in plen de marti s-a gasit o noua solutie: ordonanta de urgenta sa se intoarca in Comisia Juridica! Reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe fie au avut prestatii jenante in fata deputatilor incercand sa sustina renuntarea la mostenirea Gojdu, fie au absentat de la dezbateri incercand sa saboteze o discutie asupra acestei probleme.
Cea mai halucinanta pozitie a fost cea a secretarului de stat in MAE Lucian Leustean care a declarat: "E ca un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein. Liechtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare".
Guvernul de la Bucuresti pare ca vrea cu tot dinadinsul sa renunte la mostenirea Gojdu - deja a fost alocata suma de 500.000 de euro pentru punerea in aplicare a acordului de infiintare a unei noi Fundatii Gojdu - banii au fost deja virati in contul Ambasadei romane de la Budapesta.
Forul tutelar al Fundatiei, revoltat
Pe de alta parte, Biserica Ortodoxa Romana, forul tutelar al Fundatiei si-a exprimat opozitia fata de actul de cedare al Guvernului Romaniei in problema Gojdu. Intr-o scrisoare transmisa Camerei Deputatilor, inaltii ierarhi ortodocsi din Ardeal afirma urmatoarele: "De aceea, reiterand afirmatia noastra, facuta prin presa, ca ne declaram impotriva acestui Acord si ca vom face toate demersurile legale pentru ca acesta sa nu fie validat de catre parlamentarii celor doua Camere, carora le vom atrage atentia ca sunt alesii nostri si ca principalul atribut al unui om politic este patriotismul, ne luam permisiunea de a interveni si in plenul de astazi al Camerei Deputatilor printr-un supliment de informatii extrase dintr-un bogat material documentar, dar si din explicatiile pe care Ministerul de Externe ni le-a inaintat recent si care, desigur, exprima punctul de vedere al Guvernului". Scrisoarea este semnata de Mitropolitii ortodocsi Laurentiu al Ardealului, Nicolae al Banatului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iulia, Episcopii Timotei al Aradului, Lucian al Caransebesului, Ioan al Oradiei, Justinian al Maramuresului, Ioan al Covasnei si Harghitei si Sofronie al Romanilor din Ungaria, ca si de Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Clujului.
Mai mult, si Academia Romana s-a pronuntat impotriva acestui Acord afirmandu-se intr-un comunicat: "Ca important segment al societatii civile, Academia Romana solicita respectarea prevederilor stipulate in Testamentul din 1869 de Emanuil Gojdu, Fundatia instituita sub numele sau fiind una de natura privata, asupra careia nici o alta autoritate, fie chiar statala, nu poate interveni, nu o poate anula din punct de vedere juridic si nu poate dispune in vreun fel de Patrimoniul lasat natiunii romane de proprietarul acestuia". (George DAMIAN)
Parlamentul Ungariei: "Romania renunta la revendicarea averii lui Gojdu"
Nemeth Zsolt, deputat Fidesz, fost ministru adjunct de Externe: prin acest Acord "partea romana accepta punctul de vedere al Ungariei"
Parlamentul ungar a votat, la sedinta din 21 noiembrie anul trecut, in doar 10-15 minute, propunerea de lege referitoare la infiintarea Fundatiei Publice Romano-Maghiare Emanuil Gojdu. Parlamentarii maghiari au acceptat propunerea cu o unanimitate aproape absoluta, in ciuda divergentelor regulate dintre Fidesz si socialistii aflati la guvernare: 308 voturi "Dai, doar doua voturi impotriva si sapte abtineri. Prezentam in premiera in presa din Romania stenograma sedintei din Parlamentul de la Budapesta, edificatoare, speram, pentru pozitia necesara a Parlamentului Romaniei, de respingere a Acordului "Ungaro-Roman".
Gojdu, nobil ungur de nationalitate romana
Vicepresedintele Parlamentului Mandur Laszlo (Partidul Socialist Ungar): Onorat Parlament! Urmatorul punct pe ordinea de zi il constituie dezbaterea si luarea de decizie asupra proiectului de lege referitoare la pronuntarea acordului intre Guvernul Republicii Ungare si Guvernul Romaniei, in ceea ce priveste infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. Ati primit deja documentele care contin propunerea cu numarul T/18202, precum si recomandarea comisiei de externe, cu numarul T/18202/1. Ii dau cuvantul domnului Barsony Andras, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, care va expune acest punct de pe ordinea de zi. Aveti cuvantul, domnule secretar de stat!
Barsony Andras: Multumesc pentru acordarea cuvantului, domnule presedinte! Onorat Parlament! Gozsdu Manu (Emanuil Gojdu), nobil ungur de nationalitate romana, in testamentul sau datat 4 noiembrie 1869, isi lasa intreaga avere acelor romani din Ungaria si Transilvania, care sunt de religie ortodoxa rasariteana. Fundatia sa a fost inregistrata ca fundatie ungureasca, de catre ministrul regal ungar al cultelor si invatamantului public, la 25 noiembrie, 1885. Pe baza actului constitutiv, fundatia a devenit proprietatea indivizibila comuna a romanilor ortodocsi greco-rasariteni din Ungaria, impreuna cu cei din Transilvania. (Rumoare)
Rumoare la Trianon
Tratatul de la Trianon a obligat Ungaria (Presedintele loveste clopotelul) la cedarea averii fundatiei, ca urmare a acestui fapt, intre cele doua tari s-au desfasurat tratative bilaterale ale caror rezultate au fost formulate in acordul intre Ungaria si Romania privind rezolvarea finala a chestiunilor legate de fundatia Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937, la Bucuresti.
Executarea acordului a fost amanata din partea ambilor parteneri, din cauza starii de razboi care a urmat.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, in scopul rezolvarii definitive ale problemelor materiale dintre cele doua tari, Republica Populara Ungara si Republica Populara Romana semneaza la Bucuresti, la 7 iulie 1953, o conventie care cuprinde rezolvarea finala a problemelor financiare si economice dintre cele doua tari, incluzand si problema averii Gojdu.
Doamnelor si domnilor! La initiativa partii romane, incepand din 1998, intre parti au avut loc o serie de tratative in problema averii Fundatiei Gojdu; ca urmare a acestora, cu ocazia intalnirii prim-ministrilor, care a a avut loc la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, s-a stabilit ca problema pastrarii mostenirii spirituale a lui Emanuil Gojdu va fi rezolvata prin infiintarea unei fundatii publice comune.
Prin hotararea guvernamentala 2186/2003, guvernul il imputernicea pe ministrul Afacerilor Externe sa poarte tratative cu Guvernul Romaniei in scopul infiintari Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu, al intocmirii continutului actului constitutiv si al impartirii cheltuielilor de functionare. Pe baza acestei hotarari de guvern, ministrul de externe a purtat tratative cu partea romana privind infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu, si, pe baza hotararii guvernamentale 2237/2005, care autorizeaza stabilirea textului acordului cu rezervarea dreptului de confirmare, in cadrul sedintei guvernamentale comune care a avut loc la Bucuresti, la 20 octombrie 2005, s-a semnat acordul Guvernelor Republicii Ungare si Romaniei asupra infiintarii Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. (Rumoare continua)
Noua fundatie Gojdu - sub legea ungara
Pe baza acordului, fundatia a fost infiintata ca fundatie publica ungara, competenta in functionarea sa ii revine Republicii Ungare si urmeaza sa fie inregistrata la Tribunalul Capitalei. Obtinerea dreptului de proprietate in favoare fundatiei publice asupra imobilului care va constitui sediul fundatiei, aflat in Curtea Gojdu, precum si contributia materiala la functionarea fundatiei vor fi asigurate conform principiului paritatii. De asemenea, partile vor delega in numar egal membrii curatoriului si pe cei ai comisiei de cenzori. Activitatea fundatiei - tinand in atentie activitatea Fundatiei Gojdu de odinioara - are in vedere acordarea de burse, organizarea unor programe de schimb, expozitii si programe stiintifice. in cadrul sediului fundatiei vor mai primi loc si muzeul memorial Emanuil Gojdu, precum si biblioteca Emanuil Gojdu. Pe baza acordului, actul constitutiv a fundatiei va fi elaborat pe baza normelor de drept din Ungaria, si Ministerul Afacerilor Externe se va ocupa de inregistrarea fundatiei la Tribunalul Capitalei.
Acordul va intra in vigoare in momentul in care cele doua parti se vor instiinta reciproc, pe cale diplomatica, in legatura cu realizarea procedurilor de drept intern necesare punerii in vigoare a acordului.
Luand in considerare faptul ca legea IV din 1959, despre codul legilor cetatenesti, in vigoare, se refera la fundatiile publice infiintate de Guvernul Republicii Ungare, si ca celalalt membru fondator este guvernul Romaniei, Tribunalul Capitalei inregistreaza fundatia publica doar daca dispune de un tratat international de infiintare a fundatiei, pronuntat legal de catre Parlament.
In consens cu dispozitiile de mai sus ale acordului, precum si cu hotararea guvernamentala 2237/2005, rog Parlamentul sa aprobe proiectul de lege referitoare la pronuntarea acordului intre Guvernul Republicii Ungare si Guvernul Romaniei, de infiintare a Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. (Aplauze sporadice in randurile Partidului Socialist Ungar)
Vicepresedintele Mandur Laszlo: Va multumesc frumos, domnule secretar de stat. Onorat Parlament! Acum urmeaza interventiile deputatilor, intr-o perioada de timp de cinci minute. Pentru inceput, ii dau cuvantul domnului deputat Nemeth Zsolt, reprezentantul Fidesz-ului. Poftiti!
Acordul lui Ungureanu inchide chestiunea Gojdu
Nemeth Zsolt (Fidesz): Stimate domnule Presedinte! Onorat Parlament! Exista lucruri bune, carora le acordam sprijinul nostru! (Rumoare. - Presedintele suna din clopotel.) Fundatia Publica Gojdu se numara printre acestea. Acordul dintre Ungaria si Romania asupra problemelor averii Gojdu pune punct discutiei prelungite de multi ani. Esenta acestei probleme - dincolo de modul in care ne-a servit-o domnul secretar de stat - este ca Romania renunta la revendicarea bunurilor materiale, pe care a formulat-o in 1998, ba chiar si anterior, in legatura cu averea lui Gojdu, si acest lucru inseamna, in acelasi timp, ca partea romana accepta punctul de vedere al Ungarei, conform caruia, in 1953, tratatul de drept material a rezolvat chestiunea averii lui Gojdu. Faptul ca Romania s-a situat pe aceasta pozitie e corect cu atat mai mult, cu cat valorile imobiliare pe care Romania le-a pretins ani de-a randul, azi sunt in proprietate privata. in acelasi timp, am convingerea ca e un lucru pozitiv daca doua tari incearca sa rezolve starile conflictuale prelungite dintre ele, infiintand institutii. Cooperarea culturala, educationala, respectiv, stiintifica intre Ungaria si Romania este in stadiu incipient, foarte putini studenti, elevi romani studiaza in universitatile ungare si, la fel, foarte putini studenti unguri studiaza la Bucuresti. Astfel, pentru crearea cadrului acestor tipuri de colaborare, un exemplu pozitiv a dat Fondul (program de interschimburi pentru tineri trad.) de la Visegrad.
Tot in aceeasi ordine de idei as dori sa mentionez ca in text sunt cateva inexactitati, care pot fi calificate ca cel putin ca regretabile. Enuntarea scopului in sine, conform caruia aceasta fundatie publica doreste sa pastreze mostenirea spirituala a lui Emanuil Gojdu, nu precizeaza ce urmeaza sa faca aceasta fundatie publica in fapt. Acest acord bilateral lasa deci, in umbra multe intrebari importante; nu stim, sa spunem, daca intre atributiile acestei fundatii se numara si cele referitoare la schimbul de studenti maghiari din Ungaria, respectiv din Romania. Nu e clara nici conceptia dupa care doreste guvernul sa infiinteze institutii ca biblioteca Gojdu ori muzeul memorial, respectiv, daca sustinatorul acestor institutii urmeaza sa fie exclusiv fundatia, caci, in acest caz, nu cred ca acei o suta de milioane de forinti anuali vor fi suficienti.
Consideram, deci, ca e important, ca sa continuam tratativele profesionale si politice cu privire la functiile acestei fundatii, bineinteles, cu antrenarea comunitatilor minoritare in cauza, din tara respectiv de peste hotare.
Accentuez, din partea noastra oferim sprijin in tratarea sub aceasta forma a conflictelor Gojdu, si, pe aceasta baza, Fidesz - Uniunea Civica Maghiara va vota cu "da" aceasta propunere.
Va multumesc pentru atentie. (Aplauze in randul Fidesz-ului).
Deputatii maghiari multumiti
Vicepresedintele Mandur Laszlo: Va multumesc, domnule deputat. Va intreb daca mai doreste cineva sa ia cuvantul in aceasta discutie. (Nimeni nu-si semnaleaza intentia de a lua cuvantul). Observ ca nici un deputat nu doreste sa ia cuvantul.
Il intreb pe domnul secretar de stat Barsony daca doreste sa raspunde la cele ascultate. Observ ca da. Poftiti, aveti cuvantul.
Barsony Andras (secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe): Va multumesc pentru acordarea cuvantului, domnule presedinte. Onorat Parlament! Stimate domnule deputat! Inainte de toate, va multumesc, oricum, pentru cuvintele de apreciere, indiferent de modul in care au fost ele servite, (Rumoare prelungita. - Presedintele suna din clopotel.) In privinta faptului ca acum am reusit sa rezolvam o problema care, intr-adevar, dura de mult timp. Si acest fapt este o dovada a faptului ca relatiile de buna vecinatate se exprima in primul rand prin tratative, nu prin provocarea de conflicte. In ceea ce priveste intrebarea dumneavoastra, cum ca nu sunt clare toate punctele documentului constitutiv, ma gandesc ca cele doua guverne au inaintat in aceasta problema, pana la punctul la care au avut posibilitatea sa inainteze, fara sa-si propuna sa preia functia viitorului curatoriu al fundatiei. La aceste intrebari, pe care dumneavoastra le-ati formulat, curatoriul fundatiei va fi in drept sa va raspunda; si sunt convins ca spiritul actului de fondare despre care, si cu sprijinul dumneavoastra, Parlamentul va vota aici, va dicta viitorului curatoriu niste raspunsuri foarte clare si foarte acceptabile la aceste intrebari, pe care le-ati enuntat.
Va multumesc pentru atentie. (Aplauze in randurile PSU.)
Vot lejer
Vicepresedintele Mandur Laszlo: Va multumesc, domnule secretar de stat. Onorat Parlament! inchid dezbaterea generala. Deoarece nu ne-au parvenit rectificari in ceea ce priveste proiectul de lege, nu e nevoie de o dezbatere pe puncte. Acum, trebuie sa hotaram in legatura cu aprobarea acestuia. Va intreb daca are cineva observatii pe aceasta tema. (Nu se prezinta nimeni.) Observ ca nimeni nu are observatii.
Onorat Parlament! Urmeaza supunerea la vot. intreb onoratul Parlament: e de acord cu proiectul de lege numarul T/18202? Va rog sa votati! (Se voteaza)
Fac cunoscut rezultatul votului: cu 307 da plus un vot, doua voturi impotriva si sapte abtineri, Parlamentul a acceptat propunerea. (D.E.)
Aurelian Pavelescu, deputat independent: "PNL va pierde Ardealul"
"Pozitia Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), prin care se socilita respingerea Acordului, a produs mari ingrijorari pentru parlamentarii Coalitiei de guvernare, o parte din acestia realizand ca sustinerea, in continuare, a Acordului se va transforma intr-un dezastru politic pentru Alianta, in special pentru PNL, care va pierde, cu certitudine, tot electoratul din Ardeal. Pozitia Bisericii, pentru cei care mai aveau dubii asupra faptului ca Acordul este o eroare, a reprezentat argumentul final ca Acordul trebuie respins. Mesajul BOR este categoric: fundatia si Biserica nu accepta nici o imixtiune a statului in demersurile privind revendicarea mostenirii Gojdu de pe teritoriul Ungariei, iar daca Guvernul si Parlamentul nu fac pasul inapoi, atunci confruntarea intre Biserica si stat va fi deschisa atat pe taram juridic, cat si pe taram politic si electoral. Solidarizarea tuturor inaltilor ierarhi din Transilvania si Banat, dar si a reprezentantului Episcopiei Ortodoxe Romane de la Jula, evoca o hotarare si o virulenta fara precedent in istoria Romaniei din ultimul secol". (A.M.L.)
Ungureanu a desemnat deja conducerea Fundatiei
Conform Actului constitutiv al noii Fundatii romano-ungare Gojdu, aceasta urmeaza sa fie condusa de un Consiliu Director, format din 13 membri. Presedintele Consiliului Director a fost desemnat in persoana lui Sorin Antohi, celelalte posturi urmand sa fie impartite in mod egal intre Romania si Ungaria. Guvernul de la Bucuresti a prevazut deja o parte din schema de personal a Consiliului Director: Adrian Craciunescu, director general Directia Generala Patrimoniu Cultural National Ministerul Culturii si Cultelor; Moise Popescu, director general Ministerul Finantelor Publice; Anton Niculescu, reprezentant al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, dar si secretar de stat in MAE. Mai ramane sa fie numiti, conform proiectului guvernamental, un reprezentant laic si un presupus reprezentant religios al Fundatiei Gojdu de la Sibiu - in ciuda faptului ca reprezentantii acestei fundatii s-au pronuntat impotriva Acordului semnat de ministrul Ungureanu in octombrie 2005. (D.E.)

---

Despre autor: