Parlamentul, in ceata Tiraspolului

Planul trilateral moldo-ucraineano-roman pentru reglementarea diferendului transnistrean nu confera claritate problemei, observa, ieri, senatorul liberal Teodor Melescanu, in incheierea sedintei comune a Comisiilor pentru Politica Externa ale celor doua Camere, admitand, totusi, ca discutarea propunerii grupului de experti din Ucraina, Moldova si Romania "ne permite, insa, sa fim confuzi de la un nivel mult mai inalt". Mai putin confuzi, autorii proiectului s-au dovedit, in schimb, vagi. Astfel, intrebat la ce anume se refera "interesele legitime" ale Moscovei in regiune, mentionate in capitolul "Rolul Rusiei in efortul comun" al planului tripartit pentru Transnistria, expertul ucrainean Olexandr Susko de la Centrul pentru Pace si Politica Externa a invocat normele de drept international, asociate cu principiile respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, in apararea formulei. "Interesele legitime" rusesti in zona sunt dictate de ratiuni de ordin social, a adaugat Susko, facand aluzie la minoritarii rusi din Transnistria si avansand "comunicarea", respectiv "vointa politica" drept modalitati de solutionare a unor eventuale conflicte de "interese legitime" in regiune.
MAE, apostrofat
Incantat de "ideea fericita" a reuniunii cu grupul de experti moldo-ucraineano-roman si, in egala masura, multumit de calitatea planului pentru rezolvarea problemei transnistrene, presedintele Comisiei pentru Politica Externa a Senatului, Mircea Geoana, nu s-a putut abtine de la cateva remarci caustice, lansandu-se intr-o adevarata ofensiva la adresa Ministerului Afacerilor Externe (MAE). "Ce plan are Romania fata de provincia Kosovo? Ce plan are Romania fata de Transnistria?", a intrebat retoric Geoana, propunand MAE sa renunte la "frivolitatea" afisata si sa admita ca Bucurestii nu dispun de un plan de solutionare a problemei transnistrene. Geoana s-a pronuntat, totodata, in favoarea cooptarii Romaniei in formatul negocierilor pentru Transnitria, respectiv pentru o formula "6+2", apreciind admiterea Bucurestilor la masa tratativelor drept un gest de natura sa consolideze ponderea partii romane in relatiile cu partenerii occidentali. Introducerea Romaniei in structura formala de negocieri ar reprezenta si un plus pentru relatiile bilaterale, in contextul in care relatia Bucurestilor cu Kievul este "paralizata", respectiv se afla "la o cota de minim istoric, daca nu de avarie" in cazul Moscovei, a adaugat Geoana, pronuntandu-se in favoarea includerii Republicii Moldova in circuitul european si nord-atlantic. "NATO si UE se prefac ca problema transnistreana nu exista", a mai spus presedintele Comisiei pentru Politica Externa a Senatului, precizand ca introducerea Chisinaului pe agenda euro-atlantica reprezinta "o obligatie a Romaniei". (A.M.L.)
Moldova s-a retras de la negocieri
Delegatia Republicii Moldova a parasit, marti, negocierile in format "5+2" privind reglementarea problemei transnistrene, desfasurate cu usile inchise, la Tiraspol, informeaza Rompres. Potrivit "Olvia-press", ministrul moldovean pentru Reintegrare, Vasile Sova, a parasit negocierile "pe neasteptate, in toiul discutiilor", fara a explica jurnalistilor cauzele acestui "pas scandalos". "Conflictul la masa negocierilor a fost provocat de problema utilizarii pamanturilor de pe malul stang al Nistrului in zona satului Dorotkaia", a explicat reprezentantul partii ruse, ambasadorul Valeri Nesteruskin, sustinand ca delegatia de la Chisinau a "pus in mod deschis problema trecerii acestor pamanturi sub jurisdictia Moldovei". Cu toate acestea, reprezentantii moldoveni au propus, intr-un mesaj adresat de ministrul Sova, delegatiilor OSCE, Rusiei, Ucrainei, UE si SUA, "continuarea actualei runde de negocieri la 7 martie, din cauza absentei oricarui progres". In urma gestului oficialului moldovean, "ministrul de Externe" al Transnistriei, Valeri Litkai, a acuzat Republica Moldova de intreruperea negocierilor, precizeaza Rompres. (D.E.)

---

Despre autor: