"Solutia" catalana: stat in stat

Unul dintre "modelele" maghiarilor din Romania, Catalonia, este o provincie din nord-estul Spaniei ce incearca sa obtina un statut de autonomie care se apropie in atributiile sale de cel al unui stat recunoscut international. Procesul desprinderii Cataloniei de statul spaniol s-a desfasurat in mai multe etape - in prezent la Madrid aflandu-se in dezbatere un controversat nou statut de autonomie catalana. Insa in acest caz, principiul ca ce vine din Vest ar trebui sa fie "bun" nu se aplica. Caricaturile care au inflamat intreaga lume musulmana vin din aceeasi zona, de exemplu.
Deputatii catalani au adoptat pe 30 septembrie 2005 un statut de larga autonomie pentru Catalonia. Acest statut, adoptat de deputatii catalani cu 120 de voturi pentru si 15 impotriva, dupa negocieri intre partidele nationaliste de dreapta si de stanga, se refera la "natiunea" din Catalonia, termen care nu este din start compatibil cu prevederile Constitutiei spaniole. Inca din toamna lui 2005 era clar ca noul statut va genera, dupa toate probabilitatile, dezbateri aprinse la Madrid, unde surse guvernamentale avertizasera ca textul supus la vot de catalani este inacceptabil in formularea sa actuala.
Catalonia detine inca din 1979 o larga autonomie, insa politicienii locali isi doresc o desprindere progresiva de sub tutela autoritatilor centrale spaniole.
Autonomia catalana
Catalonia are o suprafata de 31.950 km2 si o populatie de 6,3 milioane, avand capitala la Barcelona. Dupa disparitia dictaturii franchiste din Spania, Catalonia a primit in anul 1979 un statut de larga autonomie.
Conform acestuia sistemul judiciar ramanea sub autoritatea puterii centrale de la Madrid. "Generalitat" sau Consiliul catalan general care administreaza provincia controleaza exclusiv problemele legate de cultura, mediu, comunicatii, transport, comert si siguranta publica. Chestiunile legate de sanatatea publica se afla sub jurisdictia guvernului central, ca si problemele legate de impozitare. Generalitat are propria forta de politie in Catalonia - asa numita Mossos d'Esquadra - care urmeaza sa preia atributiile fortelor de ordine subordonate guvernului central.
Desi nu beneficiaza de o recunoastere internationala ca stat, Catalonia a deschis in ultimii ani mai multe reprezentante para oficiale in mai multe tari - reprezentante care promoveaza cultura catalana.
Noul statut de autonomie catalana intentioneaza sa micsoreze si mai mult atributiile guvernului central, preluand integral chestiunile financiare - Generalitat urmand sa aiba control asupra impozitelor platite de cetatenii catalani. De asemenea, conform noului statut de autonomie, in Catalonia devine obligatorie cunoasterea limbii catalane pentru toti functionarii publici.
Tendinte de independenta
Presedintele autoritatii locale catalane Generalitat, Pascual Maragall, a declarat, pe 17 ianuarie 2006, in cursul unei vizite-fulger de 24 de ore in Maroc, ca regiunea Catalonia este "un stat", informeaza Rompres. "Noi suntem un stat si, de fiecare data, vom fi si mai mult, iar o data aprobat Statutul Cataloniei, vom fi inca si mai mult un stat", a insistat Pascual Maragall.
Pascual Maragall a apreciat ca "autonomiile regionale trebuie sa-si asume politici de stat si sa exercite actiuni de stat, nu pentru a-l substitui pe acesta, ci pentru a face ceea ce insusi statul, asa cum se intelege el in prezent, nu poate face cu intensitate si in detaliu".
Spaniolii resping autonomia
Dintr-un sondaj de opinie aparut saptamana trecuta in ziarul spaniol El Mundo, majoritatea populatiei se declara impotriva formei actuale a Statutului Cataloniei adoptate in Parlamentul de la Barcelona si care urmeaza sa fie supus dezbaterii si aprobarii Congresului Deputatilor de la Madrid, transmite Rompres.
Sondajul, realizat de Sigma Dos, atesta, intre altele, ca cea mai mare respingere se datoreaza includerii in text a notiunii de "natiune" pentru Catalonia, in acest sens exprimandu-se 58,8 la suta din persoanele supuse sondajului. Dintre acestea, 44,5 la suta sunt membri sau simpatizanti ai Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), aflat la guvernare.
In ceea ce priveste votantii Partidului Popular (PP), respingerea Statutului Cataloniei este impartasita de 84,8 la suta din repondenti. Doar partizanii Stangii Unite aproba acest Statut cu o majoritate de 55,5 la suta din subiectii supusi sondajului.
La intrebarea daca cetatenii din Catolonia trebuie sa aibe "drepturi si obligatii diferite de restul cetatenilor tarii", spaniolii au raspuns ca "nu" in proportie de 80,2 la suta. Adeptii PP au fost chiar in proportie de 97,2 la suta impotriva acestei prevederi, dar si cei ai PSOE si IU, care au respins aceasta "discriminare pozitiva" cu 77,8 la suta si respectiv 74,3 la suta. Cunoasterea obligatorie a limbii catalane, prevedere inclusa in Statut, este respinsa de 59,7 la suta din subiectii supusi sondajului. Totodata, 59,9 la suta din repondenti s-au pronuntat impotriva obligativitatii ca in administratia publica locala sa fie obligatorie cunoasterea limbii catalane la nivelul judecatorilor, procurorilor si in general al functionarilor publici.
Tensiuni in armata
Guvernul Spaniei a decis pe 13 ianuarie 2005 destituirea generalului Jose Mena Aguado, unul dintre cei trei adjuncti ai Statului major al Armatei terestre spaniole, care a sugerat interventia armatei daca viitorul statut privind o autonomie mai larga pentru Catalonia va depasi limitele Constitutiei, informa Rompres.
A doua zi dupa declaratiile facute vinerea trecuta in legatura cu Catalonia, generalul Mena Aguado a fost pus sub arest la domiciliu pentru ca a incalcat disciplina militara, care le interzice militarilor sa faca declaratii politice.
Un al doilea cadru de comanda din armata spaniola a intervenit public pe 18 ianuarie cu o declaratie privind nelinistea pe care o provoaca in randurile fortelor armate nationale proiectul noului Statut al Cataloniei.
Capitanul Roberto Gonzalez Calderon, din Legiunea spaniola incartiruita la Melilla, a publicat in ziarul local, Melilla Hoy, o scrisoare adresata ministrului apararii, Jose Bono, in care exprima "ingrijorarea din interiorul si din afara fortelor armate" privind intentia "de dezmembrare a Spaniei". In aceasta scrisoare, el considera ca "evolutia politica si sociala din Spania este in prezent contrara ideii de Stat Spaniol, Biserica si Familie" si ca "oamenii politici spanioli au sacrificat ideea de Natiune si de Patrie". In acest context, capitanul Calderon marturiseste ca a avut intentia sa se deplaseze in fruntea militarilor din subordinea sa la Madrid, pentru a-i inmana personal ministrului Apararii mesajul de ingrijorare fata de proiectul de Statut al Cataloniei, dar in final a optat pentru publicarea scrisorii in cotidianul Melilla Hoy. (D.E.)

---

Despre autor: