31 Ianuarie 2006
Ministrul Economiei, Codrut Seres, a reusit performanta de a aproviziona Romania cu cel mai scump gaz din Europa. Si a mai reusit ceva: sa o reabiliteze pe Elena Udrea, facand-o sa para, prin comparatie, o intelectuala rasata. Fara sa fie blond si de
Ministrul Economiei, Codrut Seres, a reusit performanta de a aproviziona Romania cu cel mai scump gaz din Europa. Si a mai reusit ceva: sa o reabiliteze pe Elena Udrea, facand-o sa para, prin comparatie, o intelectuala rasata. Fara sa fie blond si decoltat, Codrut Seres a explicat jurnalistilor, cu nonsalanta, ca Elvetia face parte din Uniunea Europeana si ca atribuirea directa a unui megacontract in valoare de un miliard de euro nu contravine normelor UE.
Cu privire la inteligenta actualului ministru al Economiei nu imi faceam iluzii. Socant este, insa, faptul ca un document care ne putea inchide definitiv portile Uniunii Europene a fost parafat de Guvernul Romaniei. Cabinetul Tariceanu a semnat un acord cu prin care incredinta unor firme din tara cantoanelor - fara licitatie - reabilitarea unor hidrocentrale. Dupa modelul Bechtel sau EADS. Or, un asemenea "cadou" putea conduce automat la activarea clauzei de salvgardare in domeniul "Concurenta". Se pare ca nimeni de la Bucuresti nu intelesese nici termenii acordului, nici consecintele acestuia. Cel putin asa s-au scuzat autoritatile dupa ce presa a descoperit beleaua. Ceea ce a urmat tine de scenariul unei comedii absurde. In primul moment, Codrut Seres i-a acuzat pe jurnalisti ca nu pricep subtilitatile termenilor economici si pe cele ale limbii engleze. Sigur pe el, ministrul a continuat sa laude meritele contractului elvetian, prezentandu-l ca pe o realizare personala. Apoi, cand a vazut ca se ingroasa gluma, a aruncat toata vina pe subalterni, explicand ca el nu are studii juridice. Las la o parte faptul ca masteratul in economie ("magna cum laude") cu care se impauneaza Seres ar fi trebuit sa-i fie suficient pentru a face diferenta intre licitatie si atribuire directa. In fond, jurnalistii care au descoperit hiba nu erau nici doctori in drept, nici experti in comert international. Ce ne spune asta despre amatorismul guvernantilor nostri? Fiindca nu doar Codrut Seres a luat in brate un proiect din care, in mod vizibil, nu priceapea nimic.
Luat cu treburile, premierul a semnat "ca primarul". Ei, ce atata grija pentru un mizilic de un miliard de euro... Avea incredere in ministrul Economiei, baiat competent, absolvent al Academiei de Tehnica Militara. El ii adusese hartiile, pregatite de alti "specialisti" din minister. Doamne fereste sa nu-i strecoare, maine-poimaine, careva sub nas lui Tariceanu vreo declaratie de razboi, ca ne pomenim in alta dandana. "Vai de mine, n-am fost atent!" - s-ar scuza premierul dupa ce primele bombe ar cadea asupra Bucurestiului?
Cum credeti ca a fost sanctionata incompetenta iresponsabila a lui Codrut Seres? Cu o dojana. Tariceanu i-a cerut ca, pe viitor, sa dea dovada de mai multa "rigoare". Atat. La randul sau, ministrul Economiei a promis pedepsirea subalternilor. Ca ei poarta toata vina. Asa intelege Seres raspunderea ministeriala: daca iese bine - culegi laurii, daca iese prost - arunci gaina moarta in ograda functionarimii de rangul doi.
Scandalul "contractului elvetian" mi se pare mult mai grav decat dosarul penal al lui George Copos sau decat controversatele intrevederi de taina ale premierului Tariceanu. Nu doar din cauza mizei enorme: un miliard de euro, plus aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Ci pentru ca reflecta o degringolada suprarealista in sistemul de luare a deciziilor la cel mai inalt nivel al statului roman. Din pacate, in ultimele luni s-au inmultit semnalele de alarma. S-au adoptat hotarari haotice, pripite, insuficient documentate. Incepand cu mult laudata "cota unica de impozitare", si terminand cu reforma heirupista din sistemul sanitar. Peste tot, aceeasi lipsa de viziune, aceasi lipsa de coerenta. Avem ministrii care se pricep la toate si la nimic. Care se arunca singuri cu capul in zid si sunt apoi surprinsi de consecintele propriilor lor actiuni. Mari "manageri" care nu vad mai departe de varful nasului. Si care, de multe ori, nu inteleg nici macar vag sistemul pe care ar trebui sa-l gestioneze.
Poate ca guvernantii nostrii sunt animati de cele mai bune intentii. Nici nu vreau sa cred altceva. Nu vreau sa cred ca in spatele "contractului elvetian" s-ar fi ascuns comisioane grase si interese oculte. Faptele raman, insa, la fel de grave. Pana la urma, nu-mi pasa daca Romania e falimentata din prostie sau din lacomie. Rezultatul e acelasi.
La finalul campaniei din 2004, Traian Basescu ii caina pe romani, nevoiti - la 15 ani de la revolutie - sa aleaga intre doi fosti membri PCR. Eu am inceput sa ma tem de o soarta mult mai tragica. Aceea de a fi mereu obligati sa optam intre hoti si incompetenti.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.