Buturuga olandeza

Romania si Bulgaria pastreaza speranta incheierii ratificarii Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana de catre parlamentele nationale ale tuturor celor 25 de state membre pana la jumatatea anului 2006, a declarat saptamana trecuta, la Ruse, ministrul roman de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, citat de Rompres. Omologul sau bulgar, Ivailo Kalfin, nu a impartasit insa optimismul oficialului bucurestean, aratandu-se mai degraba realist, aratand ca se mentin dificultati in unele tari occidentale unde euroscepticismul este in crestere. Cele mai puternice state europene nu si-au exprimat inca o pozitie clara, asteptand rezultatele raportului de monitorizare a Comisiei Europene, din luna mai. Desi au trecut 10 luni de la semnarea Tratatului de Aderare la UE de catre Bucuresti, martea trecuta, micuta Malta a devenit al zecelea stat membru care a incheiat ratificarea Tratatului, fiind urmata, ieri, de Letonia, alaturi de alte noua state est-europene sau apropiate traditional de Romania: Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Spania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Sansele ca in urmatoarele sase luni celelalte 15 state sa se alature in totalitate sunt mai degraba mici, tinand cont de dezbaterile nascute de esecul Constitutiei europene in Franta si Olanda. Nici chiar Londra, aflata pe Axa strategica a Romaniei, nu da semne bune Bucurestiului in noul an. Desi aprobat in Camera Comunelor inca din noiembrie anul trecut, Tratatul de aderarea a Romaniei si Bulgariei la UE nu a ajuns deocamdata in atentia Camerei Lorzilor, in pofida afirmatiilor ca Parlamentul britanic ar putea ratifica documentul pana la sfarsitul lunii ianuarie. Restul legislativelor europene pare a se afla in expectativa, initierea procedurilor de ratificare anuntandu-se conditionata de raportul de monitorizare al Comisiei Europene, prevazut pentru mai, anul acesta. Olanda va fi o adevarata piatra de incercare pentru Romania si diplomatia sa, riscul ca luna care vine sa spunem adio aderarii in 2007 fiind destul de ridicat. Contabilizam mai jos, pentru o imagine clara a realitatii, situatia la zi a Romaniei pe drumul parlamentelor "grele" ale Uniunii Europene.
Reticentele crestin-democratilor
Parlamentarii olandezi vor analiza, saptamana acestea, oportunitatea ratificarii Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE. Prevazute sa inceapa maine, discutiile se anunta cel putin "ample", in contextul in care majoritatea formatiunilor reprezentante in Legislativul olandez "a indicat o atitudine critica, dar totusi favorabila fata de ratificarea Tratatului de aderare", potrivit liderului Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul olandez, laburista Godelieve van Heteren. "Un partid a declarat chiar ca ar vedea in special in Romania un candidat deosebit de problematic," puncta, saptamana trecuta, Godelieve van Heteren pentru Deutsche Welle, referindu-se la reticentele manifestate de crestin-democratii aflati la guvernare in Olanda. Obiectiile la adresa aderarii Bucurestilor la UE "se datoreaza in special coruptiei, problemelor legate de protectia granitelor, dificultatilor in sistemul veterinar si domeniul respectarii drepturilor omului", detalia oficialul olandez, reluand lista aspectelor problematice semnalate de parlamentarul crestin-democrat Jan Jacob van Dijk. Cu ocazia unei vizite recente la Bucuresti, crestin-democratul van Dijk amintea, in treacat, de posibilitatea amanarii cu un an a aderarii Romaniei la UE, motivata de carentele prezentate de tara noastra in anumite domenii, considerate flagrante in cazul justitiei sau al combaterii coruptiei. Mai retinut, seful diplomatiei olandeze, Barnard Bot, afirma, saptamana trecuta, ca este prea devreme pentru ca sa se pronunte in chestiunea amanarii aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, confirmand, totusi, scepticismul crestin-democratilor aflati la guvernare in Olanda, cu privire la admiterea Bucurestilor in randul statelor membre ale UE. Pe de alta parte, seful diplomatiei olandeze insista asupra aderarii simultane a duetului "siamez" romano-bulgar, amintind, totusi, ca Olanda a sprijinit ideea ca Bucurestii si Sofia sa incheie Tratate de aderare separate.
Berlinul, tot inflexibil
Aflata pe aceleasi coordonate eurosceptice, Germania nu pare nici ea incantata de perspectiva unei iminente aderari a Romaniei la UE. "Sunt ingrijorat de sansele noului Guvern (de la Bucuresti, n.red.) de a adopta toate reformele necesare in timp util. Pentru asta i-ar trebui un larg sprijin din partea opiniei publice din Romania si, daca il va obtine, atunci exista o sansa reala pentru Romania, ca si pentru Bulgaria, sa adere la UE in 2007. In caz contrar, clauzele de salvgardare se vor activa, iar aderarea va fi amanata pana in 2008," avertiza europarlamentarul crestin-social Markus Ferber in iunie 2005, pentru ca la inceputul anului acesta Uniunea Crestin-Sociala germana sa considere drept "inacceptabil" termenul de 1 ianuarie 2007, propunand ratificarea Tratatului de aderare numai in momentul in care Bucurestii si Sofia indeplinesc toate conditiile, respectiv chiar dupa 2008. "Pomparea a zeci de milioane de euro intr-o tara in care exista temerea ca o buna parte a acestor sume se va scurge in domenii atinse de coruptie" este lipsita de sens, motiva liderul grupului crestin-social din Parlamentul landului Bavaria, Joachim Hermann, precizand ca, desi nu exista obiectii de principiu impotriva integrarii celor doua state in UE, "1 ianuarie 2007 sau chiar un an mai tarziu" ar fi prea devreme pentru aderarea acestora. "Nu ne pripim, dar Romania si Bulgaria trebuie sa fie constiente ca aceste conditii de aderare, elaborate si stabilite de comun acord, nu au un efect placebo, ci trebuie indeplinite intocmai. Daca am inchide unul sau chiar ambii ochi in cazul Romaniei si Bulgariei, am periclita intreaga politica de extindere, consistenta strategiei extinderii UE. La fiecare urmatoare integrare - fie a Croatiei, a Turciei sau a oricarui alt candidat - ar trebui sa avem in vedere ca am facut concesii Romaniei si Bulgariei", adauga, la randul sau, purtatorul de cuvant pe probleme europene al grupului Uniunii Crestin-Sociale din Bundestag, Thomas Silberhorn.
Viena, sceptica si nu prea
Amanarea aderarii Romaniei la spatiul european "nu ar fi un lucru chiar asa de rau", afirma, in octombrie 2005, europarlamentarul austriac Hannes Svoboda, intr-un interviu publicat de cotidianul "Die Presse". In cazul in care data de 1 ianuarie 2007 nu va putea fi respectata, Romania "ar avea astfel mai mult timp ca sa-si indeplineasca obligatiile", comenta Svoboda. In aceeasi luna, Austria si-a indulcit tonul la adresa Romaniei, presedintele Heinz Fischer asigurandu-l pe omologul sau roman, Traian Basescu, ca Tratatul de aderare a Bucurestilor si Sofiei la UE va fi ratificat de Legislativul austriac. Cu toate acestea, Viena a mai pastrat unele urme de scepticism, publicatia austriaca Der Stand afirmand, in ianuarie, anul acesta, ca integrarea tandemului romano-bulgar ar putea ajunge "pe muchie de cutit" in eventualitatea in care cele doua state candidate la UE in care nu vor reusi sa realizeze toate progresele solicitate de Comisia Europeana in rapoartele de tara din octombrie, anul trecut, mai ales in privinta combaterii coruptiei. In afara amanarii aderarii, Bucurestii si Sofia s-ar putea confrunta cu amanarea, cu pana la trei ani, a aplicarii unor facilitati asociate cu statutul de membru UE, cum ar fi libera miscare a fortei de munca si chiar integrarea completa in sistemul de subventii agricole, tocmai pentru a stimula anumite reforme in sistemul judiciar, avertiza publicatia austriaca. In contextul in care definitivarea procesului de admitere in UE necesita ratificarea Tratatelor de aderare a celor doua tari de catre toate cele 25 de state membre ale Uniunii, Der Standard reamintea ca Austria intentioneaza sa ratifice documentele in prima jumatate a acestui an. Cu doar doua voturi impotriva, Consiliul National austriac a aprobat, saptamana trecuta, procedurile necesare ratificarii Tratatelor de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE.

---

Despre autor: