In ciuda faptului ca la nivel declarativ apararea drepturilor romanilor din afara granitelor sta foarte bine, in practica Romania nu a dovedit pana acum ca poate sa se foloseasca de institutiile si instrumentele europene. Desi presedintele Basescu
In ciuda faptului ca la nivel declarativ apararea drepturilor romanilor din afara granitelor sta foarte bine, in practica Romania nu a dovedit pana acum ca poate sa se foloseasca de institutiile si instrumentele europene. Desi presedintele Basescu a stabilit, in urma cu un an, ca prioritate a politicii externe romanesti, sustinerea comunitatilor de romani din afara granitelor, diplomatii nu au reusit inca sa puna in aplicare aceasta politica. Mai mult, parca in ciuda detinerii presedintiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei (CoE) de catre Romania, chestiunea romanilor din afara granitelor este lasata deoparte. Ucraina trece la Strasbourg ca avand un sistem perfect de protectie a minoritatilor, iar diplomatii romani se fac ca nu stiu nimic. Chestiunea cetatenilor romani Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, detinuti ilegal la Tiraspol, este trecuta sub tacere in urma unor ordine venite de sus. Romania lasa impresia ca se teme sa-si apere conationalii, in ciuda deciziei CEDO care solicita chiar Rusiei eliberarea celor doi romani. Romania lasa impresia ca se teme de ordinea alfabetica, dupa care Rusia urmeaza la presedintia Comitetului de Ministri a CoE, si trece sub tacere soarta a doi cetateni romani detinuti politic de aproape 14 ani, cu sprijinul direct al Federatiei Ruse. Un caz unic in analele Consiliului Europei. Se pare ca doar declaratiile transante ale lui Basescu mai pot clinti intr-o directie pozitiva mecanismul ruginit al MAE roman. Din interiorul sistemului, dupa cum reclama si sursele noastre din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, aflam o informatie ingrijoratoare: romanii din grupul Ivantoc si cei din spatiul CSI sunt "uitati" de autoritatile de la Bucuresti pentru ca Rusia sa nu preseze Romania privind licenta armelor Kalasnikov. (D.E.)
Basescu va cere la APCE respectarea standardelor europene
Presedintele Traian Basescu a anuntat ieri, inainte de a pleca la Strasbourg, ca in discursul pe care il va rosti la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei (APCE) va sublinia modul in care Romania a rezolvat problema nationala si va atentiona ca Romania solicita respectarea standardelor europene pentru romanii care traiesc in Serbia, Ucraina, in general in tarile vecine, inclusiv in Ungaria. Inaintea plecarii spre Strasbourg, presedintele Basescu a declarat, la Aeroportul Henri Coanda, ca obiectivul major al Romaniei, care detine presedintia Comitetului de Ministri pentru aceasta sesiune a APCE, se refera la realizarea euroregiunii Marii Negre, care trebuie sa includa in primul rand tarile riverane Marii Negre, dar la care sa participe si Grecia, Armenia si Azerbaidjan. Presedintele a precizat ca aceste demersuri se inscriu in dezvoltarea politicii romanesti la Marea Neagra. Seful statului a mentionat ca obiectivele acestei initiative sunt legate de democratizarea spatiului Marii Negre, de stabilitatea si de dezvoltarea regiunii, in buna cooperare cu toate tarile riverane Marii Negre. Basescu a subliniat ca propunerea romaneasca nu exclude Federatia Rusa, ci dimpotriva. Presedintele a precizat ca Romania a lansat oferta de a organiza, in perioada 30-31 martie, la Constanta, o conferinta a puterilor locale si regionale, unde sa se discute despre un program regional pentru Marea Neagra.
La Strasbourg, presedintele Basescu va avea intalniri cu presedintele APCE, Rene van der Linden, cu secretarul General al Consiliul Europei, Terry Davis, cu presedintele Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa, Giovanni di Stasi si cu membrii delegatiei romane la APCE.
Prioritate prezidentiala
Presedintele Traian Basescu, in calitatea sa de coordonator al politicii externe romanesti, a declarat pe 20 ianuarie ambasadorilor din Bucuresti referitor la relatia Romaniei cu romanii din afara granitelor urmatoarele: "Vom da o atentie deosebita in 2006 relatiei cu diaspora romaneasca din toata lumea. Sunt milioane de romani in Statele Unite, Canada, Australia, Italia, Spania, asa cum, de asemenea, sunt puternice comunitati romanesti in statele din vecinatatea noastra. Vom milita pentru ca romanilor organizati in comunitati, in statele din regiune, sa li se respecte drepturile minoritatilor, specifice statelor europene, asa cum si noi respectam drepturile minoritatilor in Romania. De asemenea, vom intari legaturile pe care le avem cu diaspora, indiferent in ce tara s-ar afla. De altfel, bugetul de sustinere a diasporei romanesti pentru acest an este mult imbunatatit fata de resursele financiare alocate romanilor de peste mari si tari, in anii trecuti". (D.E.)
Presedintia romaneasca de la CoE n-a deranjat Tiraspolul si Kievul
Romania detine din luna noiembrie 2005 presedintia Comitetului de Ministri a Consiliului Europei (CoE), coordonand astfel activitatea acestui organism european. Insa in cadrul acestei presedintii tocmai interesele romanesti sunt lasate deoparte. Cazul prizonierilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa este trecut sub tacere. Desi in lista de prioritati a presedintiei romane a CoE se arata clar ca "Presedintia romana va promova activ aplicarea, la nivel national, a documentelor juridice adoptate in cadrul Consiliului Europei, in special Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Romania va cauta sa imbunatateasca activitatea mecanismelor de monitorizare in cadrul Consiliului Europei, care au un rol important in acest domeniu - Comisarul pentru Drepturile Omului, Comisia Europeana impotriva Rasismului si a Intolerantei, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a altor Tratamente sau Pedepse Inumane si Degradante, Comitetul Consultativ al Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, Comitetul European pentru Drepturile Sociale s.a. Curtea Europeana a Drepturilor Omului joaca un rol important in definirea, promovarea si asigurarea protectiei eficiente a drepturilor fundamentale a 800 de milioane de cetateni ai statelor membre. Constienta de problemele care afecteaza activitatea Curtii, Presedintia romana va sustine initiativele indreptate spre cresterea eficientei sistemului de protectie a drepturilor garantate de catre Conventie".
Obiectivele stabilite in prioritatile oficiale sunt cat se poate de laudabile, insa cazul Ivantoc - Petrov Popa este ocolit cu indemanare, in ciuda faptului ca cei doi detinuti politici de la Tiraspol au cetatenie romana. In plus, tocmai Curtea Europeana a Drepturilor Omului a emis o sentinta prin care Rusia este considerata vinovata pentru intemnitarea lor si i se cere eliberarea celor doi romani, detinuti din 1992. Diplomatii romani par sa se teama de o confruntare directa cu Rusia. Surse diplomatice au indicat faptul ca exista temeri in cazul in care Romania ar ridica aceasta problema la CoE, Rusia ar pune in discutie licenta de fabricare a pistoalelor, mitraliera Kalasnikov. Practic, doi cetateni romani in schimbul unor pistoale mitraliera.
Ucraina, curata ca lacrima
La nivelul discursurilor apararea drepturilor romanilor din afara granitelor sta foarte bine. Insa la nivel practic nu se intampla nimic. Romania nu reuseste insa sa-i apere pe romanii din afara granitelor prin intermediul organismelor europene. Nici chiar atunci cand detine presedintia Comitetului de ministri al CoE. Cazul Ucrainei constituie un exemplu graitor.
In cadrul sesiunii in desfasurare la Strasbourg, APCE va lua in discutie un raport privind indeplinirea de catre Ucraina a angajamentelor asumate in fata Consiliului Europei. In acest raport, Ucraina apare curata ca lacrima in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor nationale.
Ucraina a ratificat in septembrie 2005 Charta Europeana pentru Limbile Minoritatilor (CELM). Insa Romania nu a protestat in nici un fel la Consiliul Europei in ceea ce priveste nerespectarea de catre Ucraina a prevederilor CELM.
Carta amintita stabileste ca statele semnatare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii in ceea ce priveste folosirea limbilor minoritatilor nationale. Astfel Ucraina ar trebui sa asigure romanilor din Bucovina si din sudul Basarabiei dreptul la invatamant in limba materna pentru toate gradele de invatamant, pana la nivel universitar inclusiv. Conditie nerespectata de Ucraina. De asemenea, conform aceleiasi carte, Kievul ar trebui sa faciliteze legaturile dintre minoritatea romana si Romania. Insa Ucraina blocheaza sistematic accesul romanilor bucovineni la institutiile de invatamant din Romania. De asemenea, romanii din Ucraina ar trebui sa-si poata folosi limba materna in tribunale si in relatiile cu administratia publica - chestiune ramasa in continuare in aer. Toate aceste probleme sunt inexistente pe agenda Consiliului Europei - Romania nu stie sa-si apere conationalii din afara granitelor.
In prioritatile Romaniei pe durata presedintiei la Comitetul de Ministri al CoE se gaseste doar urmatoarea fraza referitoare la minoritati: "Romania acorda o mare importanta protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Pe durata presedintiei sale, Romania intentioneaza organizarea celei de-a treia intalniri a Comitetului Interguvernamental asupra Minoritatilor Nationale la Bucuresti si a unei conferinte internationale privind rolul organismelor consultative in intensificarea participarii persoanelor apartinand minoritatilor nationale la procesul decizional". (George DAMIAN)
Ungureanu anunta dupa un an "ofensiva pro-romaneasca"
Ministrul de Externe Mihai Ungureanu a declarat ieri la Iasi ca incepand din 2006 institutia pe care o conduce se va afla "in plina ofensiva" a apararii si afirmarii comunitatilor de romani din statele invecinate, informeaza Mediafax. Daca anul 2005 a fost unul al reasezarii administrative a Departamentului pentru romanii de pretutindeni - acesta fiind preluat la Ministerul de Externe - incepand cu 2006 "suntem in plina ofensiva" a apararii si afirmarii demnitatii comunitatilor de romani din statele invecinate si a redefinirii relatiei cu comunitatile de romani din diaspora, a spus ministrul.
"Aceasta politica este pentru noi o miza pe termen lung", a subliniat el, apreciind ca Ministerul de Externe a facut prea putin pentru etnicii romani si este nevoie de mai multa "vigoare" in aceasta privinta. Ungureanu a mai spus ca felul in care sunt tratati romanii din statele vecine nu este multumitor.
"Si suntem hotarati sa facem tot ceea ce se poate, folosind caile care ne sunt oferite, valoarea dialogului bilateral, prezenta noastra in institutii multilaterale, pentru a da substanta unei dorinte elementare a tuturor etnicilor romani din preajma granitelor, aceea de a fi tratati asa cum este tratata majoritatea in statele in care rezideaza", a mai spus el. Ministrul Ungureanu se afla incepand de azi la Strasbourg, unde participa la sesiunea de iarna a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Ministrul roman va avea intalniri cu secretarul general al Consiliului Europei, Tarry Davis, cu presedintele APCE, Rene Van den Linden si va sustine un discurs in plenul APCE.
Vize flexibile pentru basarabeni
Regimul de vize pentru cetatenii Republicii Moldova care urmeaza sa fie aplicat de la 31 decembrie va fi unul flexibil si relaxat, a mai afirmat la Iasi, ministrul Ungureanu. El a precizat ca aplicarea acestui regim de vize reprezinta o obligatie din partea Romaniei din perspectiva prezentei in Uniunea Europeana.
"Dar vom aplica un regim de vize atat de flexibil si atat de relaxat pentru cetatenii moldoveni, incat probabil ca vom inregistra o premiera intre toate statele Uniunii Europene aflate in contextul acesta", a adaugat el. Potrivit lui Ungureanu, ideea ca apar vize nu inseamna ca dintr-o data "raul Prut se transforma in Oceanul Atlantic". Pe de alta parte, ministrul a precizat ca Republica Moldova a devenit o tema predilecta de politica externa si in egala masura de politica interna, pentru prima data fiind structurata o politica fata de acest stat. "Nu putem lasa Moldova la bunul plac al vremurilor", a spus el.
"Noi vom fi vecinul din Uniunea Europeana pentru Republica Moldova", a afirmat Ungureanu, apreciind ca este esential ca Republica Moldova sa investeasca incredere politica in Romania, pentru ca aceasta este singura sansa de supravietuire politica si economica. "Sansa Republicii Moldova se numeste Romania", a subliniat el. In ceea ce priveste planul de solutii pentru Transnistria, mentionat recent de presedintele Traian Basescu intr-o emisiune televizata, ministrul de Externe nu a dorit sa dea nici un fel de detalii, dar a confirmat ca exista un plan pentru Transnistria elaborat de Ministerul de Externe. "La momentul potrivit, cand domnul presedinte va considera ca acest lucru se impune, functie de circumstante, vom vedea cand se va putea oferi publicului", a adaugat el. Ungureanu a subliniat totodata ca exista solutii romanesti pentru probleme care intereseaza si Romania. (D.E.)
Ilascu: MAE a blocat "cazul Ivantoc"
Detinerea de catre Romania a presedintiei Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei (CoE) nu este de nici un folos pentru romanii din afara granitelor, a apreciat senatorul Ilie Ilascu, membru al delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE). Conform senatorului Ilascu, delegatia de parlamentari romani a sustinut o motiune in ceea ce priveste detinutii politici din Transnistria, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, insa aceasta a fost trecuta cu vederea tocmai de catre presedintia romana de la APCE. Reprezentantul permanent al Romaniei pe langa CoE, Gheorghe Magheru, a retras documentul privitor la detinutii politici din Transnistria. Ilie Ilascu ne-a informat ca Gheorghe Magheru a refuzat sa supuna dezbaterii APCE problema lui Ivantoc si Petrov Popa "in urma instructiunilor primite de la Bucuresti". "Parlamentarii romani isi fac treaba, depun motiuni, insa misiunea permanenta nu face nimic. Am mari rezerve fata de Gheorghe Magheru. In perioada mandatului actual al presedintiei romane a Consiliului de Ministri CoE nu s-a facut nimic", ne-a declarat senatorul Ilie Ilascu. (G.D.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.