Romanii il citesc pe Eminescu si se uita la Nicolaescu

Centrul pentru Cercetari in Domeniul Culturii, institutie a Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), si-a inceput viata publica printr-o monumentala gafa. Din ratiuni inexplicabile, rezultatele primului sondaj privitor la practicile culturale ale romanilor ("Barometrul de consum cultural 2005: infrastructura de distributie, nevoi culturale si consumul de bunuri/ servicii culturale") au fost distribuite, impreuna cu o serie de comentarii asupra lor facute chiar de cercetatorii Centrului, in mod privilegiat catre doua reviste culturale private, "Suplimentul de cultura" si "22", cu ceva timp inainte de conferinta de presa despre respectivul sondaj organizata de MCC, si au si aparut. Institutia a decis sa faca abstractie de dreptul de acces egal la informatiile de interes public al presei, dand exclusivitate celor doua periodice, de unde cotidienele au si preluat datele, facand astfel inutila, daca nu penibila, conferinta de presa si punand ministerul intr-o pozitie jenanta.
Dincolo de acest comportament neconform cu regulile democratiei, sondajul Centrului de Cercetari (condus de reputatul sociolog Liviu Chelcea) se dovedeste a fi foarte interesant. Ce spune el? Printre altele, ca un procent considerabil de romani nu au nici o carte in casa si multi dintre cei care au au sub 20 de volume. 8,5% din cei intrebati nu au putut numi nici macar un autor roman, 19,35% au auzit de Eminescu si in jur de 14%, de Sadoveanu si Creanga. Alexandru Dumas, Shakespeare si Balzac sunt autorii straini cei mai cunoscuti, insa 37% dintre subiectii sondajului n-au putut da nici un nume. O treime nu stiu nici un regizor de film, dintre ceilalti, jumatate sunt familiarizati cu Sergiu Nicolaescu. Oamenii se duc rar la cinema, si mai rar in Bucuresti decat in orasele mici; probabil, pentru ca se uita mai mult la DVD-uri, numarul DVD player-elor fiind intr-o remarcabila crestere. Romanii merg, in schimb, la muzee, in Bucuresti cel mai vizitat fiind Muzeul Antipa, iar in restul oraselor, muzeele de istorie. Diferentele intre sat si oras sunt si ele importante: 90% dintre locuitorii din mediul rural nu au folosit niciodata un calculator, comparativ cu 60% in mediul urban, in conditiile in care consumul cultural depinde mai mult de accesul la resurse decat de nevoi, care sunt cam aceleasi.
O alta cercetare a Centrului, in stransa legatura cu sondajul referitor la consumul cultural, priveste "indicele general al vietii culturale 1998-2004". Concluziile lui? Dimensiunile infrastructurii au scazut, la fel si participarea culturala, in timp ce productia a crescut. Se pare ca, in general, principalii furnizori de bunuri de consum cultural sunt televiziunile, dar consumul se diversifica odata cu cresterea calitativa a infrastructurii. Se pirateaza intens ("formatele de consum sunt cele furnizate prin metode informale, mai putin de 1-2% cumpara legal filme sau muzica"), iar accesul la calculator nu mai e o problema in mediul urban. Ceea ce lipseste este infrastructura, mai ales cea publica (bibliotecile sunt pe primul loc). Acolo unde ea exista, exista si consum cultural. Aviz responsabililor.

---

Despre autor: