Incercarea guvernelor europene de a nega faptul ca au stiut despre folosirea aeroporturilor lor de CIA, in asa-numitele "proceduri extrajudiciare" - "extraordinary rendition" - a primit, din 8 ianuarie, anul acesta, o grea lovitura. Un document, obti
Incercarea guvernelor europene de a nega faptul ca au stiut despre folosirea aeroporturilor lor de CIA, in asa-numitele "proceduri extrajudiciare" - "extraordinary rendition" - a primit, din 8 ianuarie, anul acesta, o grea lovitura. Un document, obtinut de organizatia pentru drepturile omului "Statewatch", confirma faptul ca UE a acceptat, inca de la inceputul lui 2003, asemenea zboruri ale avioanelor CIA, ca parte a unui program mai amplu de securitate. Stenograma intalnirii SUA-UE, care s-a tinut la Atena, pe 22 ianuarie 2003, dovedeste fara dubii ca UE a acceptat sa puna la dispozitia SUA aeroporturile europene si indica, totodata, faptul ca UE avea cunostinta ca o asemenea colaborare o poate face vinovata de "complicitate la crime de razboi". UE a recunoscut ca stenograma intalnirii de la Atena a fost trimisa guvernelor statelor membre, precum si statelor care urmeaza sa intre curand in Uniune. Trebuie sa precizam ca, pana sa faca cunoscut documentul, organizatia "Statewatch", guvernele europene, ca si UE au negat permanent ca ar fi avut cunostinta despre zborurile avioanelor CIA, incarcate cu islamisti, "banuiti" de terorism.
Dovada complicitatii
Pe 22 ianuarie 2003, la Atena a avut loc o importanta intalnire SUA-UE, la care a fost adoptat un document, intitulat "Noua Agenda Transatlantica - Reuniunea UE-SUA pe teme de Justitie si Afaceri Interne". Motivul pentru care Grecia a fost aleasa gazda reuniunii il constituia faptul ca ea era tara careia ii revenea, prin rotatie, presedintia UE. Ministrul grec al Justitiei a organizat, asadar, intalnirea. Cei 31 de participanti la reuniunea UE-SUA au adoptat documentul mentionat, care insa nu a fost dat publicitatii, ramanand secret timp de inca trei ani. In documentul nepublicat pana acum se specifica, in mod clar: "Ambele parti (UE si SUA - n.n.) sunt de acord asupra domeniilor in care cooperarea lor poate fi dezvoltata, cum ar fi schimbul de informatii privind managementul de frontiera, cresterea utilizarii facilitatilor de tranzit in Europa pentru transferul criminalilor sau strainilor indezirabili, precum si coordonarea privind instruirea in materie de documente false".
Tony Bunyan, de la "Statewatch", remarca: "Oare guvernele europene stiu, macar, de cate ori aeroporturile lor au fost utilizate de guvernul american, pe baza acestui document? Care aeroporturi au fost folosite? Cate persoane publice sunt implicate? Cati <<criminali si straini indezirabili>> au trecut prin aeroporturi? Daca au stiut, de ce nu au oferit informatii, cand afacerea a devenit publica si de notorietate? Daca nu au stiut, atunci este vorba de iresponsabilitate, pe baza acestui document. A <<ajuta>> la transferul prizonierilor extrajudiciari, intr-o maniera degradanta, sau la torturarea lor, este considerat de dreptul international drept <<crima>>".
Faptul ca documentul, semnat in ianuarie 2003, la Atena, de SUA si UE, a fost cenzurat timp de trei ani, a fost ulterior explicat de un purtator de cuvant al Consiliului de Ministri al UE drept un "act de curtoazie" fata de Washington.
23 februarie 2004, o noua reuniune
O noua reuniune pentru "Noua Agenda Transatlantica" s-a consumat pe 23 februarie 2004, la Dublin. Cu acest prilej, SUA au propus tarilor europene o "intarire a capacitatilor comune anti-teroriste". Mai precis, SUA au solicitat, in materie de procedura extrajudiciara si tortura, ca legislatia europeana sa fie adaptata. S-a luat in considerare faptul ca aeroporturile europene sunt "intermediare" intre SUA si terte tari, a caror legislatie stipuleaza, in mod explicit, utilizarea torturii. Senatorul elvetian Dick Marty, autorul unui raport pe tema zborurilor CIA, din 13 decembrie 2005, afirma: "Colaborarea serviciilor secrete europene in domeniul <<extrajudiciar>> cu CIA ar fi mers in realitate mai departe decat schimbul de informatii". Marty scria: "in opinia mea, cred ca ar fi fost dificil ca aceste actiuni ilegale sa aiba loc fara un anumit grad de colaborare intre serviciile secrete". Marty continua: "Este posibil ca serviciile secrete sa nu fi informat guvernele lor sub toate aspectele".
Faxul interceptat cu sistemul Onyx
Duminica, 8 ianuarie 2006, tabloidul elvetian SonntagsBlick a dezvaluit ca serviciile secrete elvetiene interceptasera un fax, primit de Ambasada Egiptului la Londra, care confirma existenta unor centre de detentie extrajudiciare a islamistilor in Europa. Mesajul fusese interceptat de elvetieni, cu ajutorul sistemului Onyx, similar cu Echelon al americanilor. Faxul egiptean, datat 10 noiembrie 2005, afirma ca 23 de irakieni si afgani, sositi de la Kabul in Polonia si Romania, banuiti de terorism, fusesera transferati in secret la baza Mihail Kogalniceanu, de langa Constanta, iar aici supusi interogatoriilor si torturii. Afirmatii asemanatoare facuse si Human Rights Watch (HRW), confirmand ca, in cel putin doua situatii, prizonierii islamisti fusesera interogati in forta, in tari ca Polonia si Romania. De data aceasta insa era vorba de un fax oficial al Ambasadei Egiptului la Londra, cu caracter "secret". In faxul Ambasadei Egiptului de la Londra se mai mentiona si faptul ca centrele de detentie ale CIA existau si in Ucraina, Kosovo, Macedonia si Bulgaria. SonntagsBlick sustinea ca isi procurase documentul de la serviciile secrete elvetiene.
Ancheta elvetiana
Continutul raportului privind faxul egiptean a fost clasificat de serviciile elvetiene de informatii drept un document "secret". Ministrul adjunct al Apararii din Elvetia, Jean-Blaise Defago, a recunoscut public faptul ca nu cunostea felul in care un document, clasificat "secret", s-a scurs in presa. Defago a refuzat orice alte comentarii. El a adaugat doar ca ministrul elvetian al Apararii, Samuel Schmidt, a ordonat o ancheta pe aceasta tema. Comitetul de control asupra Apararii din Parlamentul elvetian a fost informat asupra scurgerii in presa a documentului secret. Senatorul elvetian Dick Marty a declarat imediat ca, daca documentul se dovedeste autentic, atunci el reprezinta o alta "proba" ca guvernele Europei nu au recunoscut totul in privinta procedurilor extrajudiciare. Dupa parerea lui Marty, documentul elvetian ridica cateva probleme grave. "Cum se face ca serviciul secret elvetian a interceptat un fax al Ambasadei Egiptului la Londra?", s-a intrebat Marty. "Or, este vorba de un alt serviciu secret strain, care a pasat informatia elvetienilor. Iar apoi a aparut, dupa doua luni, in SonntagsBlick?".
Alianta tacuta: CIA - SRI
Intr-un articol din Le Figaro, intitulat "Bucurestiul si Varsovia, colaboratori apropiati ai Washingtonului", Arielle Thedrel consemna ca, in ciuda dezmintirilor Romaniei si Poloniei, care au negat existenta unor inchisori secrete ale CIA pe teritoriul lor, amploarea pe care a luat-o colaborarea militara si a serviciilor secrete intre Washington, Varsovia si Bucuresti fac ca alegatiile din Washington Post si cele ale Human Rights Watch sa nu fie cu totul neintemeiate. Totusi, dincolo de "vorbe", raman unele fapte inexplicabile. Intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, fostul ministru PSD al Apararii, din perioada 2001-2004, Ioan Mircea Pascu, dupa ce a negat ca CIA ar fi avut baze de tortura in Romania sau ca ar fi cerut oficial asa ceva, a explicat prezenta avioanelor CIA in Romania prin "nevoia de realimentare". Asadar, "varianta kerosen"! Avioanele americane Hercules si Boeing, care au o marja de manevra intre 3000 si 5000 de km, aterizau in numar mare la Constanta, Timisoara, Bucuresti pentru "motive de realimentare". Ioan Mircea Pascu a subliniat, insa, in interviu, ca intre agentiile americane si cele romanesti exista o intensa colaborare, intr-o varietate de probleme. Fostul ministru al Apararii nu a dorit insa sa detalieze "problemele".
Timofte si Stefanut, decorati de CIA
Probabil ca multi cititori romani vor fi surprinsi sa afle ca organizatia Human Rights Watch - cea care a acuzat regimurile de la Bucuresti si Varsovia - nu este, ca sa zicem asa, "la prima abatere". Prima acuzatie privind inchisorile extrajudiciare ale CIA in Romania a fost adusa de Human Rights Watch, inca din 2003. Astfel, primul raport pe aceasta tema al Human Rights Watch se ocupa de un avion al CIA, sosit in Romania direct din Afganistan. Oficial, pentru "realimentare", ca sa-l citam pe simpaticul Ioan Mircea Pascu. Alte fapte devin, in momentul de fata, interesante.
Omul PSD instalat de Ion Iliescu la sefia principalului serviciu secret al Romaniei, directorul SRI Radu Timofte, a primit din partea CIA si a lui George Tenet, fostul director al CIA, o medalie, motiv pentru care merita, desigur, felicitat. Dar si Ion Stefanut - seful Brigazii Antitero - a fost decorat de CIA. Motivul: sprijin in lupta antitero. Majoritatea activitatilor la acest capitol fiind insa declarate "top-secret". Anul decorarii celor doi: tot 2003.
Lucrurile nu se opresc insa aici. Intr-o emisiune a lui Robert Turcescu, fostul consilier al presedintelui Ion Iliescu, Ioan Talpes, a dezvaluit ca a fost invitat la sediul CIA, de la Fort Langley, Virginia, pentru a fi sarbatorit cu prilejul "zilei sale de nastere"! Sa fie oare CIA o "agentie aniversara?"
Cateva intrebari care se pun
Este cel putin stranie colaborarea SRI - CIA. Pentru ca CIA este o agentie de informatii externe, iar SRI - o agentie de informatii interne. Mult mai logic ar fi fost o colaborare CIA - SIE, agentii cu profil asemanator. Partenerul normal din Romania al CIA este, asadar, SIE, nu SRI. Apoi, Romania nu a fost, cel putin pana acum, obiectivul vreunui atac terorist. Ne intrebam atunci ce servicii speciale a adus domnul Radu Timofte si, mai ales, domnul Ion Stefanut, de la Antitero, CIA pentru ca aceasta sa-i decoreze. Fara indoiala, cei doi au fost utili CIA in operatiuni acoperite, de foarte mare importanta pentru americani. Pentru ca la CIA, medaliile se dau ceva mai greu decat in Romania. Ce motiv avea CIA ca sa serbeze, inca din 2004, la sediul agentiei de la Fort Langley "ziua de nastere" a domnului Ioan Talpes? Reamintim ca CIA este o agentie de informatii externe a SUA si nu o "agentie aniversara", oarecare, care sa-i organizeze domnului Talpes aniversarea "zilei de nastere". Lucrurile sunt asadar ceva mai vechi. Este interesant ca, spre deosebire de autoritatile romane - care au negat categoric existenta inchisorilor CIA si a procedeelor de tortura aplicate islamistilor - la Bucuresti, Condoleezza Rice a dat un raspuns diplomatic mult mai subtil. In principiu, Rice a explicat ca presedintele SUA este responsabil pentru viata multor americani, care ar muri intr-un eventual nou atac terorist. De aceea, pentru a salva zeci sau poate sute de vieti, este logic ca presedintele SUA sa ia unele masuri preventive. Si nu dupa ce atacul terorist si-a facut efectul si sunt sute de morti. Acest gen de explicatie este in concordanta si cu pozitia oficiala a CIA. Agentia nu a spus nici da, nici nu la capitolul gulagului globalizat. CIA nu comenteaza. Ceea ce constituie un altfel de nivel al negatiei. Din pacate, noi am fost "mai catolici decat Papa". Am negat totul, in bloc. S-ar putea ca pozitia "strutului" sa ne coste mai tarziu.
Cheia de la Onyx e la americani
Implicarea elvetiana in interceptarea unor mesaje transmise catre - sau de la - ambasade straine constituie un capitol aparte al afacerii. Se stie ca Elvetia a comercializat, ani la rand, sisteme de codificare pentru peste 100 de state. Dar le-a dat cheia americanilor, generand un urias scandal international. Sistemul Onyx, folosit de serviciile secrete elvetiene pentru spionarea ambasadelor, a intrat in functiune in anul 2000. Este un fel de Echelon american, dar mai limitat, care intercepteaza mesajele transmise prin satelit - militare sau civile - inclusiv monitorizeaza traficul prin Internet. Ca si Echelon, sistemul elvetian Onyx se declanseaza automat, la anumite cuvinte sau sintagme "cheie". Onyx dispune in Elvetia de trei centre mari de ascultare: la Zimmerwald si la Heimenschwand, ambele in cantonul Berna, precum si la Leuk, in cantonul Valais. Elvetia este implicata in scandalul inchisorilor extrajudiciare ale CIA, deoarece numeroase zboruri ale companiilor aeriene inchiriate in acest scop de agentia americana au folosit aeroporturi elvetiene sau au tranzitat teritoriul Elvetiei. Autoritatile elvetiene au cerut Washingtonului explicatii pentru patru aterizari ale avioanelor CIA pe Aeroportul din Geneva si pentru 30 de zboruri prin spatiul aerian elvetian.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.