Agca tace sau moare

Turcul Mehmet Ali Agca, cel care, in 1981, a incercat sa-l asasinze pe Papa Ioan Paul al II-lea, va fi liber peste trei zile dupa ce a stat in inchisoare 25 de ani. Astfel a decis, duminica, un tribunal turc, dupa ce a constatat ca Agca si-a ispasit pedeapsa si ca detinutul, asa dupa cum afirma raportul directorului inchisorii din Istanbul, "a dat dovada de o conduita buna", informeaza presa italiana. Agentia turca Anatolia preciza ca, dupa eliberare, Agca va fi inrolat in armata pentru a-si satisface stagiul militar obligatoriu.
Purtatorul de cuvant al Vaticanului, Joaquin Navarro Valls, a afirmat ca a aflat despre decizia instantei de a-l elibera pe Agca de la agentiile de presa. "Sfantul Scaun, aflat in fata unei probleme de natura judiciara, lasa decizia in seama tribunalului competent in aceasta chestiune", a subliniat Valls.
Turcul Acga, in varsta de 47 de ani, a fost extradat in Turcia, in anul 2000, dupa ce a stat 19 ani intr-o inchisoare din Italia si dupa ce a fost gratiat de catre presedintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi. Ulterior, el a fost extradat in Turcia, pentru a ispasi, intr-o inchisoare din Istanbul, o sentinta de 10 ani, pentru rapirea si asasinarea, in 1979, a unui ziarist turc, directorul unei publicatii liberale. La finele anilor '70, Agca facea parte dintr-o grupare turca de extrema dreapta, numita Lupii Cenusii.
Viata lui Agca, in pericol acum mai mult ca oricand
"Acum, viata lui Ali Agca se afla in pericol", considera judecatorul italian Ferdinando Imposimato, care, alaturi de alti magistrati, s-a ocupat de ancheta asupra atentatului comis impotriva fostului Suveran Pontif, noteaza ziarul italian L'Unita. "Sunt convins ca viata lui Agca, odata pus in libertate, va fi in pericol, intrucat el este detinatorul adevarului privind complotul pus la cale impotriva Papei Ioan Paul al II-lea, dar si in ceea ce priveste sechestrarea tinerei Emanuela Orlandi, care a fost o continuare a acestui complot anti-Papa", a avertizat magistratul. Emanuela Orlandi, fiica unui functionar de la Vatican, a disparut, misterios, in iunie, 1983, nefiind gasita nici pana azi, iar autoritatile de la Roma au considerat ca rapirea ei are legatura cu tentativa de ucidere a Papei. De-a lungul timpului, speculatiile asupra regizorilor atentatului s-au indreptat atat spre KGB cat si spre Mossad.
Papa Ioan Paul al II-lea l-a iertat in 1983
La 13 mai 1981, in Piata San Pietro, turcul Ali Agca a tras mai multe focuri de arma asupra fostului Suveran Pontif, care se deplasa in papa-mobil pentru a participa la audienta saptamanala, ranindu-l grav in abdomen. In 1983, Papa Ioan Paul al II-lea l-a vizitat pe Agca in inchisoare, declarand apoi ziaristilor ca l-a iertat pe cel care a incercat sa-i curme viata. Intr-o carte aparuta la scurta vreme de la decesul fostului Suveran Pontif, in aprilie 2005, Papa Ioan Paul al II-lea vorbeste despre acest episod al vietii sale, in care s-a aflat "la un pas de moarte", considerand ca esecul tentativei de asasinat s-a datorat "gratiei divine". De asemenea, Karol Wojtyla considera ca Agca nu a actionat de unul singur. Gestul lui Ali Agca a reprezentat - in viziunea lui Karol Wojtyla - una dintre ultimele convulsii ale ideologiei abuzului de forta manifestata in secolul XX."
Pista bulgara
Presa italiana aminteste ca, in 1982, la un an de la incidentul din Piata San Pietro, ziarista americana Claire Sterling a fost cea care a adus in prim plan "pista bulgara" in cazul tentativei de ucidere a fostului papa polonez. Potrivit dezvaluirilor facute de aceasta, totul a fost un complot al "Imperiului raului" care a avut ca scop eliminarea Suveranului Pontif, personaj incomod pentru statele aflate in spatele Cortinei de Fier. La scurt timp, politia italiana a arestat un bulgar, reprezentant al Balkan Air, ancheta relevand ca in complot au fost implicati si alti bulgari si turci. Acuzate, la randul lor, de implicare in aceasta actiune, autoritatile comuniste de la Moscova au sustinut in permanenta ca "pista bulgara" este o inventie a CIA, care poarta responsabilitatea atacului. Itele incurcate ale anchetei nu au scos la lumina mai multe elemente care sa dovedeasca pista bulgara, mai exact implicarea serviciilor secrete comuniste de la Sofia si Moscova.
Astfel, in 1986, dupa opt ani de procese, un tribunal italian i-a absolvit, din insuficienta de probe, pe bulgarii Serghej Ivanov Antonov, Jelio Kolev Vassilev, Todor Stoyanov Ayvazov, precum si alti trei cetateni turci arestati. Nici atitudinea lui Agca nu a fost prea convingatoare. Aflat in inchisoare, el a dat in permanenta declaratii contradictorii in ceea ce priveste rolul sau in atentatul impotriva lui Ioan Paul al II-lea, modificandu-si frecvent versiunea si constrangand anchetatorii sa deschida zeci de anchete.
A purtat doliu pentru Papa Wojtyla
Misterul in legatura cu originile atentatului au caracterizat cei 25 de ani petrecuti de asasinul turc in spatele gratiilor. Nenumaratele depozitii diferite - si prea putin credibile - ale ucigasului profesionist nu au facut decat sa invaluie si mai mult in obscuritate atentatul cel mai mediatizat al secolului XX.
In timp ce eliberarea sa starneste polemici, Mehmet Ali Agca se declara "fericit". "Nu am planuri precise", s-a confesat turcul jurnalistilor. "Deocamdata, vreau sa ma bucur de libertate. Nu stiu nici daca ma voi casatori. Si nu ma gandesc sa intru in politica", a mai spus Agca.
In aprilie anul trecut, dupa moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Agca a declarat din celula in care era inchis ca va purta doliu pentru "fratele sau spiritual" si a cerut autoritatilor turce permisiunea de a asista la funeraliile Suveranului Pontif, dar solicitarea sa a fost respinsa. Multi il considera pe Agca o persoana cu probleme psihice, in timp ce altii apreciaza ca este un manipulator care joaca rolul unui bolnav mintal.

---

Despre autor: