Experienta guvernamentala a acestui an demonstreaza ca actuala Putere urmareste hipercentralizarea fondurilor in sectoare de activitate foarte importante. Un exemplu elocvent, pentru a sustine aceasta afirmatie, il reprezinta pachetul de legi privind
Experienta guvernamentala a acestui an demonstreaza ca actuala Putere urmareste hipercentralizarea fondurilor in sectoare de activitate foarte importante. Un exemplu elocvent, pentru a sustine aceasta afirmatie, il reprezinta pachetul de legi privind reforma in administratia publica. Multe dintre prevederile acestui pachet de legi vin in intampinarea alinierii legislatiei autohtone la legislatia europeana. Si acesta este o masura buna. Exista unele prevederi care, in numele descentralizarii, nu fac altceva decat sa centralizeze fonduri importante din bugetul statului si din afara lui, la nivelul colectivitatilor locale. Fara criterii de alocare bine definite, aceste fonduri pot fi redirectionate in folosul clasei politice actuale, prin infiintarea unei agentii de descentralizare, care va avea rolul sa coordoneze si sa controleze Fondul National de Dezvoltare.
Acest fond va fi format din resursele bugetului, ca resurse de creditare, si nu ca resurse bugetare provenite din imprumuturi externe si din alte surse legal constituite. Pentru prima data, un Guvern isi propune incalcarea principiului bugetar al anualitatii, care prevede ca resursele bugetare sunt resurse finale si nerambursabile. Pe langa incalcarea flagranta a principiului definit de Constitutie "exercitiul bugetar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie, cheltuielile neefectuate fiind anulate, si nu reportate", centralizarea unor sume uriase intr-un astfel de fond nu poate produce decat neliniste. Si asta pentru ca gestionarea lui va fi aleatorie, fara principii si criterii clar definite.
Ingrijorarea creste atunci cand observam ca sumele de bani vor fi repartizate catre judete unde vor fi distribuite de catre un "comitet financiar" al finantelor locale. Ce inseamna acest lucru? Noii functionari publici si sefii serviciilor descentralizate - care se vor supune in totalitate prefectului reprezentantul actualei guvernari, transformat peste noapte in inalt functionar public - vor directiona aceste fonduri catre acele localitati, catre acele domenii, care in prezent sunt conduse de catre personaje din arcul guvernamental. In perioada 1996-2000 fondurile speciale de tipul celui promovat in prezent au fost criticate de catre cei aflati atunci la putere si au produs scandaluri de presa prin modul in care au fost cheltuiti banii respectivi. Iata ca acum se doreste reinfiintarea lor ca instrumente financiare de sustinere a segmentelor de activitate romanesti.
Efortul din anii 2000-2004, de desfiintare a acestor fonduri extrabugetare si integrarea lor in bugetul statului, a condus la consolidarea finantelor publice romanesti.
Acelasi sistem, de "descentralizare prin centralizare", se doreste a fi implementat si la Ministerul Agriculturii prin programul "Fermierul". Acest program prevede de fapt utilizarea resurselor bugetare ca resurse de creditare bancare, si nu ca subventii definitive si nerambursabile. Acest sistem ii va afecta in mod cert pe taranii cei mai nevoiasi si cu suprafete mici de pamant, care nu se vor califica pentru subventii din partea statului.
Operarea acestor fonduri speciale in afara bugetului va favoriza coruptia, indisciplina financiara si clientelismul politic. Efectele acestui sistem vor fi, pe de o parte, nerealizarea programelor de dezvoltare a zonelor respective, iar pe de alta parte suspiciunea care va plana pe tot parcursul desfasurarii procesului respectiv.
Procesul de descentralizare trebuie sa aiba loc. Descentralizarea trebuie realizata prin alocarea resurselor necesare fiecarui minister, fiecarei regiuni de dezvoltare, printr-un singur instrument: bugetul statului. Orice abatere de la acest principiu poate sa conduca la acumularea unor fonduri imense in mana catorva centre de putere si va crea, pe buna dreptate, suspiciune si nemultumire pentru toti ceilalti. De aceea, bugetul statului, ca instrument financiar unic pentru alocarea resurselor necesare, pe criterii precise, prin calcule reglementate si transparente, reprezinta singura solutie pentru ca fondurile europene, impreuna cu cele locale, sa constituie fundamentul pentru dezvoltarea corecta a Romaniei.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.