Atentatele de la Amman si serviciul secret iordanian

Triplul atentat de la Amman (Iordania) din 9 noiembrie a.c., orele 21.00, a deschis o apriga polemica in mass-media internationala privind: 1) scopul real al atentatelor; 2) autorii, in fapt, ai operatiunii.
O serie de informatii din sfera serviciilor secrete, precum si un numar de personalitati apropiate acestora, au prezentat date care indica faptul ca cele trei atentate urmareau scopuri politice importante pentru viitorul Orientului Apropiat. Oficial, autoritatile iordaniene au sustinut ca cele trei atentate de la hotelurile "Radisson", "Grand Hyatt" si "Day Inn" ar fi fost comise de atentatori sinucigasi veniti din Irak. Cele trei deflagratii au ucis 54 de civili si au ranit 90 de persoane. Din cei 54 de morti, 38 erau iordanieni. Multi dintre acestia faceau parte, de fapt, din comunitatea refugiatilor palestinieni care traiesc in Iordania. Patru dintre ei erau oficiali ai Autoritatii Palestianiene. Printre victimele atentatorilor de la Amman s-au mai numarat patru irakieni, trei chinezi, un arab israelian, un libanez, un cetatean din Qatar si doi americani. In realitate, lucrurile stau putin diferit.
Fotografiile atentatelor contrazic total teza lansata de iordanieni. Imaginile de la hotelurile "Radisson" sau "Hyatt" arata limpede ca bomba a explodat in tavan, ceea ce exclude de la inceput ipoteza atentatorilor sinucigasi.Cele trei hoteluri - "Radisson", "Hyatt" si "Day" - erau binecunoscute ca sedii ale unor rezidente (antene) ale diferitelor servicii secrete. Altfel spus, cele trei hoteluri erau adevarate "viespare" ale spionajului in Orientul Apropiat.Victimele par si ele, la prima vedere, obisnuite. Numai ca printre ele s-au numarat generalul Bashir Nafeh, seful serviciului secret militar al Autoritatii Palestiniene, si Jihad Fattouh, fratele presedintelui Parlamentului palestinian, reveniti dupa o misiune secreta de la Cairo (Egipt), dupa cum a precizat unul din negociatorii palestinieni, Saeb Erekat. Atat Nafeh cat si Fattouh se numarau printre cei mai apropiati colaboratori ai liderului palestinian Mahmud Abbas. "Islamic Community Net" a si subtitrat: "Au aruncat in aer trei hoteluri ca sa-l asasineze pe seful serviciului secret militar palestinian".In sfarsit, "Los Angeles Times" si "Ha'aretz" au relatat ca cetatenii israelieni au fost evacuati inaintea producerii exploziilor, acuzatie care a mai fost facuta si in legatura cu evenimentele de la 9/11 sau 7/7. Ulterior, "Ha'aretz" a negat afirmatiile evacuarii israelienilor din cele trei hoteluri din Amman.
Unul dintre prezumptivii autori ai atentatului, Safaa Mohammed Ali, se aflase, pana in noiembrie 2004, in custodia lui US Army, la Fallujah. A fost apoi eliberat, deoarece "nu reprezenta nici un pericol terorist".In acest context, mass-media s-a intrebat care a fost rolul exact jucat de serviciile secrete iordaniene - "General Intelligence Directorate" (GID) - in toata aceasta afacere. "Surprizele" nu au intarziat sa apara.
Amos N. Guiora, fost sef al "Israel Defense Force", afirma ca cetatenii israelieni ar fi fost evacuati din hoteluri inaintea exploziilor
Los Angeles Times" din 10 noiembrie 2005 insereaza un scurt interviu telefonic obtinut de la fostul sef al fortelor armate israeliene, Amos N. Guiora. Acesta a declarat ca cetatenii evrei ar fi fost evacuati inaintea exploziilor. Amos Guiora, ca fost sel al lui "Israel Defense Force", cunoaste multe secrete de stat. In prezent, Guiora este profesor in Cleveland (SUA), la "Institute for Global Security Law and Policy" din cadrul lui "Case Western Reserve University". Asadar, un om de specialitate, peste a carui opinie nu se poate trece cu usurinta. Guora s-a intrebat telefonic: "Problema este de ce personalul iordanian al hotelurilor nu a fost, la randul sau, evacuat din timp?"
Amos Guiora afirma ca surse credibile din Israel i-au dezvaluit acest fapt. Fostul sef al lui "Israel Defense Force" mai sustine ca evacuari de acelasi gen s-au petrecut si in cazul evenimentelor din 9/11, sau al atentatelor de la Londra din 7/7.
Acelasi lucru l-a facut - initial - si "Ha'aretz" din Israel. Trebuie spus insa ca, ulterior, "Ha'aretz" si-a reevaluat atitudinea si s-a detasat de dezvaluirile lui Amos Guiora. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu "Los Angeles Times", care a verificat sursele de informare ale fostului sef al lui "Israel Defense Force" si le-a gasit credibile si autentice. Chestiunea pre-evacuarilor a fost insa dezbatuta de cele mai importante ziare din Israel. "Ha'aretz" informase ca israelienii de la "Radisson" fusesera evacuati inca de miercuri, ceea ce ar putea dovedi ca Mossad-ul era la curent cu ceea ce se pregatea in capitala Iordaniei. Madison Conoley, purtatorul de cuvant al Ambasadei SUA la Amman, a declarat ulterior ca nu avea cunostinta ca vreun american sa fi fost ranit. Totusi, Associated Press a sustinut ca un american de la hotelul "Hyatt" ar fi declarat: "Prietenii mei sunt morti!". Primele rapoarte asupra atentatelor au stabilit ca marea majoritate a victimelor erau iordanieni. Printre cei raniti se numara si Mustapha Akkad, regizorul de origine siriana al filmelor "The Message" si "Lion of the Desert". Fiica lui Akkad, Reem, a murit in cursul atentatelor. Reuters citeaza un oficial francez al ONU, care a povestit: "Mancau cu prietenii la restaurantul de langa bar, cand o mare minge de foc s-a rostogolit din tavan, apoi totul a devenit negru."
Iordania, al carei serviciu de securitate (GID) este socotit drept cel mai eficient din statele arabe, a mai facut obiectul unor atentate, dupa 2001. Astfel, la 28 octombrie 2002, diplomatul american Laurence Foley a fost impuscat in fata casei sale din Amman. La 7 august 2003, o masina-capcana a explodat in fata Ambasadei Iordaniei de la Bagdad, ucigand 17 persoane si ranind peste 50, iar la 19 august 2005 trei rachete lansate de pe o colina asupra portului iordanian Aqaba, vizand o nava americana, au explodat. Un soldat iordanian a fost ucis cu aceasta ocazie. Liderul Al-Queda de origine iordaniana, al-Zarqawi, a fost acuzat de autoritatile de la Amman ca s-ar afla in spatele atentatelor. Iordania, odinioara unul din statele sigure din regiune, a devenit dupa razboiul din Irak un teritoriu tensionat. "Iordania a fost intotdeauna o oaza fragila", afirma Joost Hiltermann, analist de la "International Crisis Group". "Era doar o chestiune de timp ca cineva sa actioneze."
Labib Kamhavi, profesor de stiinte politice la "Jordan University" din Amman, a declarat pentru "Los Angeles Times" din 10 octombrie 2005: "In Iordania s-au facut o multime de investitii tocmai pentru ca era un spatiu sigur. Nu aveam petrol, nu aveam apa. Tot ce am avut a fost aceeasta stabilitate, care acum a disparut."
Radio MAIAK (Moscova): atentatele din Amman au legatura cu succesiunea lui Mahmud Abbas, grav bolnav
Pe 11 noiembrie 2005, postul moscovit de radio "Maiak" a retransmis o discutie, in cadrul programului "Panorama", intre Vladimir Averin, redactor al postului, si doi invitati: Samil Sultanov, membru al Dumei de Stat, presedinte al Comitetului Dumei pentru Relatiile Externe, si Vladimir Ahmedov, expert in problemele Orientului Apropiat, discutie monitorizata si de BBC. Intrebat despre cele trei atentate din Amman si de scenariile construite in jurul lor, Sultanov a raspuns: "Din punctul meu de vedere exista aici doua aspecte esentiale. Primul, Iordania joaca azi in stil mare pentru americani. Faptul ca noul rege al Iordaniei, Abdallah al II-lea, care este de fapt jumatate englez dupa mama, s-a indepartat, in ultimul an, de politica vechii Iordanii - in mod evident mai ales in ultimele sase luni - este acum un lucru cert. Ceea ce s-a intamplat la Amman este o buna sansa pentru Abdallah sa faca anumite schimbari, sa indeparteze, cu aceasta ocazie, anumiti oameni care nu-i mai convin in noul context, si sa-si intareasca puterea personala. "Sultanov a continuat: "Al doilea lucru pe care vreau sa-l spun este urmatorul. Mahmud Abbas (Abu-Mazen) este foarte grav bolnav. Multi cred ca Partidul Fatah nu va castiga alegerile, data fiind starea sanatatii lui Abbas. Mai ales nu va putea castiga alegerile parlamentare programate peste cateva luni. Asa ca pentru un numar de jucatori de pe tabla de sah a Orientului Apropiat - americanii, Israelul, Sharon, egiptenii - omul cel mai bine plasat pentru a-i lua locul lui Abbas este ministrul palestinian pentru Afaceri Interne, Muhammad Dahlan. In sensul acesta, cele trei explozii de la Amman - si mai ales moartea in aceste atentate a lui Bashir Nafeh, seful spionajului militar din Cisiordania si cel mai apropiat colaborator al lui Abbas - reprezinta, din punctul meu de vedere, o clara deschidere a drumului politic pentru Dahlan. "Vladimir Ahmedov a adaugat: "Iordania plateste un pret foarte mare pentru politica sa. O politica dictata in mare masura de asezarea geostrategica a tarii, care este practic inconjurata de vecini foarte puternici, ca Israel, Irak, Siria si Arabia Saudita. "Ahmedov a mai declarat ca asasinarea fostului prim-ministru libanez Rafiq Al-Hariri a constituit un element de presiune asupra Siriei. "Sirienii nu au nimic de-a face cu crima. Credeti-ma: sunt expert de multi ani in problemele Orientului. Daca sirienii doreau sa-i transmita un mesaj lui Hariri, sau sa-l influenteze cu ceva, aveau multe alte metode de a o face. In Siria se stie ca cel care azi iti este inamic, maine poate sa-ti fie prieten. Asa ca ei nu recurg la asemenea masuri drastice fata de un lider arab. Dupa parerea mea, Hariri a fost lichidat de americani. Ei aveau doua obiective in Libia: primul, Hariri; al doilea, Chirac. Nu era luna ca Chirac sa nu se intalneasca macar o data cu Hariri. Erau prieteni foarte, foarte apropiati. Asa ca s-a urmarit sa se rupa relatia lui Chirac cu un lider al lumii arabe."
Serviciul secret iordanian, cel mai fidel aliat al CIA in Orientul Apropiat
O opinie similara cu a lui Samil Sultanov, legata de serviciul secret iordanian (GID), exprima si "Los Angeles Times" de vineri, 11 noiembrie 2005. Articolul in chestiune a fost sintetizat si de corespondentul publicatiei israeliene "Ha'aretz", Yossi Melman. Cotidianul californian dezvaluia faptul ca serviciul secret iordanian a devenit, in ultimii ani, cel mai fidel aliat al CIA din regiunea Orientului Apropiat, luand astfel locul Mossad-ului in materie de contraterorism.
"Times" sublinia ca Iordania coopereaza strans cu CIA la interogarea, pe baza de tortura, a suspectilor islamisti. In articol se afirma ca relatiile GID-CIA au devenit tot mai stranse, mai ales dupa evenimentele din 9/11. Michael Scheuer, un expert CIA in contraterorism, afirma: "Iordania se afla in fruntea topului partenerilor nostri externi. Avem o agenda similara, iar ei ne ajuta ori de cate ori le cerem sprijinul. "Scheuer si alti experti CIA au declarat pentru "Los Angeles Times" ca personalul GID este la fel de profesionist ca si cel al Mossad-ului. Dar GID are, in plus, un mare avantaj pentru CIA: este o organizatie de informatii araba. Astfel ca serviciul secret iordanian are alta abordare fata de terorismul islamic decat Mossad. "GID are o deschidere mult mai mare, si relatii mai bune ca Mossad-ul in Orient", a explicat Scheuer.Potrivit publicatiei "Los Angeles Times", CIA finanteaza o mare parte din bugetul GID si pregateste intens la Amman agenti iordanieni in folosirea tehnologiei high-tech.Ca partenera a SUA in "extraordinary rendition" (transferuri ilegale de prizonieri islamici catre tari aliate), Iordania a oferit o baza sigura pentru interogatoriile sub tortura a "suspectilor de terorism". CIA transfera suspectii in Iordania, unde acestia sunt luati in primire de GID, interogati, torturati inainte de a fi retrimisi inapoi, in custodia US Army, sustine "Times".
Astfel, prin torturarea in Iordania a "suspectilor de terorism", subliniaza "Los Angeles Times" din 11 noiembrie 2005, GID ajuta CIA sa eludeze legile americane, care interzic in mod explicit utilizarea torturii la interogatorii pe teritoriul SUA. Avocatii a doi "suspecti de terorism" din Yemen au declarat public ca cei doi au fost arestati in Pakistan si Afganistan, de unde au fost transferati clandestin in Iordania, unde au fost interogati si torturati inainte de a fi returnati autoritatilor militare americane, scrie "Los Angeles Times".
Trebuie spus ca Iordania primeste anual un ajutor economic si militar din partea SUA, cifrat la 450 de milioani de dolari. Analistii sustin insa ca in aceasta suma nu este cuprinsa finantarea secreta a GID-ului iordanian de catre CIA.
Confesiunea televizata a unei teroriste sinucigase
Marturia televizata a Sajidei Mubarak al-Rishawi: confesiune autentica sau manipulare propagandistica? Cele trei explozii "teroriste" din Amman ridica si alte semne de intrebare. Duminica 13 noiembrie 2005, televiziunea din Iordania a prezentat "confesiunea" unei "asasine teroriste" care chipurile ar fi scapat cu viata din atentatul de la hotelul "Radisson". Femeia a declarat ca ea si sotul ei - mort in atentat - ar avea legaturi cu militantul Abu Musab Al-Zarqawi.
Trebuie spus ca nu este pentru prima data cand GID recurge la o strategie binecunoscuta, care apartine propagandei de razboi: "martorii" falsi.
In aprilie 2004, televiziunea iordaniana a prezentat patru iordanieni si un sirian, care si-au "marturisit" legaturile vinovate cu Zarqawi. Ei au detaliat un asa-zis complot cu bombe chimice, pe care l-ar fi pus la cale contra sediului serviciului secret iordanian, "General Intelligence Directorate" (GID) din Amman.
Emisiunea televiziunii iordaniene nu era adresata, in chip evident, doar telespectatorilor din Orient. Ea trebuia sa acrediteze versiunea asasinilor sinucigasi in cazul celor trei explozii din Amman, chiar daca fotografiile de la fata locului indica faptul ca bombele au fost plasate din vreme in tavanul imobilului. Sajida Mubarak Atrous Al-Rishawi a declarat, fara sa para catusi de putin afectata de emotie, dupa atentatul din care abia "scapase": "Sotul meu a detonat bomba sa si am incercat sa fac acelasi lucru, dar nu a functionat. Lumea fugea si eu am fugit cu ei." Aparitia de trei minute nu a convins insa pe toata lumea. Multi iordanieni si-au exprimat dubiile ca aceasta confesiune este una reala, si chiar ca Rishawi ar fi participat la atentate. Intervievat, Mohammed Al-Fakhiri (37 de ani), proprietarul unui magazin de telefonie mobila din Amman, a declarat: "Nu tine! Sunt o serie de contradictii in "confesiunea" ei. Primul lucru care ne-a socat este faptul ca Rishawi purta, in fata camerelor TV, centura cu explozibil fixata pe corp!" Altii si-au pus intrebarea, fireasca, cum se face ca Rishawi nu a fost ranita deloc in atentat, desi sustine ca era cu sotul sau, care si-a activat centura cu explozibil la hotelul "Radisson". Peste o zi, vicepremierul iordanian Marwan Muasher a aparut la televiziune si a cautat sa explice ca sotul lui Rishawi (Ali Hussein Ali Al-Shamari) - observand ca sotia sa are dificultati cu activarea centurii cu explozibil - ar fi scos-o mai intai din sala. Cu toate acestea, putini acorda vreun credit acestei versiuni oficiale, puse in miscare de GID, "cel mai fidel aliat al CIA".
Miturile propagandei: de la "bebelusii din incubator" la "asasina- sinucigasa", care a supravietuit atentatului
Importanta martorilor falsi pentru acreditarea unor intoxicari sau dezinformari este bine ilustrata de istoria propagandei.
La 10 octombrie 1990, in fata lui "Congressional Human Rights Caucus", a depus marturie despre "atrocitatile" irakienilor care invadasera Kuweitul, provocand razboiul din Golf, o fata de doar 15 ani, care s-a recomandat drept Nayirah. Comitetul - condus de democratul Tom Lantos si republicanul John Porter - a ascultat siderat depozitia tinerei kuweitiene, care fusese martora la atrocitati. "Am fost voluntara la spitalul Addan", a declarat in fata comitetului Nayirah. "Cand eram acolo, am vazut soldati irakieni care au intrat in spital cu armele si s-au indreptat spre camera unde se aflau incubatoarele cu bebelusi. Irakienii au scos bebelusii din incubatoare, i-au aruncat pe jos si i-au strapuns cu baioneta", a declarat "martora". Razboiul din Golf a fost, poate, "mama tuturor bataliilor", dupa cum s-a mai spus. Dar povestea cu "bebelusii din incubator" a reprezentat, probabil, "mama tuturor minciunilor" propagandei de razboi. Un fel de "clasic" al genului. Marturia Nayirah i-a socat pe membrii comitetului in chip evident. Prin "Citizens for a Free Kuweit", povestea "bebelusilor din incubator" a patruns in mass-media americana. Si de acolo in cea internationala, care l-a improscat pe Saddam Hussein cu toate adjectivele. De la "leul din Bagdad" (pe vremea cand lupta cu Iranul fundamentalist), Saddam s-a pomenit metamorfozat in "macelarul din Bagdad", ai carui soldati, iata, ucideau cu baionetele pana si bebelusii din incubator!
Care era insa adevarul? Nayirah, tanara "martora", nu fusese niciodata de fata la "atrocitatile" pe care le-a descris cu lux de amanunte membrilor comitetului american. Pe numele sau adevarat Nayirah Al-Sabah, tanara era nici mai mult, nici mai putin decat fiica ambasadorului Kuweitului la Washington!
Nimeni nu o cunostea sau nu o vazuse vreodata la spitalul unde Nayirah declara senina ca actionase ca "voluntara". Lucrurile nu se opreau aici insa. Ziaristii americani au descoperit ca Nayirah - fata ambasadorului Kuweitului la Washington - fusese "antrenata" ca martor fals de firma de public relations "Hill and Knowlton". Aceasta primea de la comitetul american, care o "audiase" pe Nayirah, 3000 de dolari pe an, in baza unui contract.
"Canadian Broadcasting Corporation" a produs un film - "To Sell a War" ("Cum se vinde un razboi") - care a luat Premiul Emmy si in care se arata cum firme de public relations lansau diverse intoxicari in presa, pentru a sluji in mod precis unor scopuri politice. In "Unrealiable Sources", Martin Lee si Norman Solomon se ocupa, printre altele, si de povestea cu "bebelusii din incubator" lansata de firma "Hill and Knowlton". Povestea a fost cercetata, dupa razboiul din Golf, de o echipa de la University of Massachusetts, care a descoperit ca "Hill and Knowlton" fabricase povestea cu "bebelusii din incubator" inspirandu-se dintr-o intoxicatie lansata de propaganda Marii Britanii in cursul primului razboi mondial. In primul razboi mondial, serviciul britanic de propaganda a lansat, la nivel international, o poveste in care "soldatii germani ucideau bebelusi". "Hill and Knowlton" a inlocuit soldatii germani cu cei irakieni, si povestea a fost gata. Exista si alte "povestiri" britanice din primul razboi mondial, care au inspirat mai tarziu alte servicii de specializate. De pilda, povestirea cu ungurii ("hunii") care isi faceau ciorba din trupurile prizonierilor. Sau povestirea cu germanii care isi fabricau "sapun" din prizonieri, preluata apoi de serviciul de propaganda sovietic, in al doilea razboi mondial.
Chestionati pe aceasta tema, responsabilii firmei "Hill and Knowlton" au declarat ca povestirea cu "bebelusii din incubator" fusese fabricata in baza unui contract cu "Citizens for a Free Kuweit". Si ca, pe baza de contracte, serveau si alte guverne, in mod similar. Ei au mai declarat ca in asemenea situatii functioneaza doua legi: cand minti, trebuie "sa minti primul"; iar cand minti, trebuie neaparat sa exagerezi mult. Altfel, nu esti crezut.
In felul acesta, adversarul este pus in situatia de a se justifica permanent, ceea ce aduce succesul in mass-media. Publicul se intereseaza, cu aviditate, doar de "orori". Pe nimeni nu intereseaza de fapt adevarul, si-au rezumat filosofia "Hill and Knowlton". Un alt caz notoriu pe aceeasi tema a fost cel al "martorului" numit Ebrahim. Acesta s-a declarat chirurg si a atestat in fata Consiliului de Securitate ca fusese martor la "incinerarea" a 40 de bebelusi de catre trupele irakiene. Dupa razboi s-a descoperit ca, de fapt, "chirurgul" Ebrahim era stomatolog, si ca nu vazuze niciodata un bebelus incinerat. Aceste marturii fabricate care au umplut de oroare lumea civilizata erau insa necesare pentru a sensibiliza opinia publica si Congresul SUA. Care, in noiembrie 1990, a hotarat trimiterea de trupe americane in Irak, pentru a opri "masacrele demente" ale lui Saddam.

---

Despre autor: