Comisia de la Venetia cere clarificari pentru Legea statutului minoritatilor

Comisia de la Venetia a recomandat autoritatilor de la Bucuresti introducerea unor elemente lamuritoare in proiectul de lege a statutului minoritatilor, transmite Mediafax.
Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, cunoscuta mai ales sub numele de Comisia de la Venetia, este organismul consultativ al Consiliului Europei pentru probleme constitutionale. Creata in 1990, comisia a avut un rol marcant in adoptarea unor Constitutii conforme cu standardele traditionale ale Europei si a devenit o institutie de analiza legislativa recunoscuta pe plan international.
Referindu-se la proiectul de lege a statutului minoritatilor nationale, aprobat de Executivul roman si aflat in dezbaterea Parlamentului, Comisia de la Venetia subliniaza ca documentul contine o serie de neclaritati si conditii care sunt de natura sa restrictioneze, printre altele, libertatea de asociere.
Principala problema semnalata de Comisia de la Venetia provine chiar din definitia "minoritatii nationale", care face din cetatenie element definitoriu si impune conditia ca aceste comunitati sa existe in Romania de la momentul crearii statului roman modern, adica 1919, cand Romania a fost recunoscuta ca stat in interiorul frontierelor actuale. Conform Comisiei de la Venetia, crearea Romaniei moderne "poate fi considerata mai degraba ca un proces decat ca un eveniment clar".
Mai mult, Comisia arata ca lista celor 20 de comunitati care pot fi considerate minoritati nationale si care a fost inclusa in proiectul de lege este prea stricta si ar putea impiedica alte grupuri sa acceada la acest statut, chiar daca in timp acestea ar reusi sa respecte toate elementele din definitie.
Cat despre impunerea cetateniei romane ca element definitoriu pentru apartenenta unui individ la o minoritate nationala, Comisia subliniaza ca, in acord cu tendinta actuala, utilizarea drepturilor minoritatilor garantate international nu trebuie sa depinda de cetatenie, cu exceptia acelor drepturi traditional rezervate cetatenilor unei tari - anumite drepturi politice, cum ar fi participarea la alegeri nationale, accesul la o serie de functii publice, dreptul de revenire in tara dupa parasirea acesteia.
Comisia de la Venetia recunoaste ca Legea fundamentala a Romaniei sugereaza ca protectia minoritatilor poate fi acordata numai cetatenilor romani, dar apreciaza ca aceste lucru nu se justifica din perspectiva drepturilor culturale si educationale. Astfel, "excluderea non-cetatenilor - cel putin a celor care fac parte dintr-o minoritate nationala recunoscuta de proiectul de lege - din sistemul autonomiei culturale poate fi extrem de indoielnica" (art. 30 din analiza proiectului de lege).
Concepte si principii maghiare voit "prea vagi"
De asemenea, Comisia de la Venetia cere Romaniei clarificarea unor concepte sau principii care apar in lege. Spre exemplu, sintagma "procentaj semnificativ" inclusa in prevederile referitoare la folosirea limbii materne de catre membrii minoritatilor nationale in anumite unitati administrative-teritoriale este considerata, conform recomandarilor citate, "prea vaga", desi "de importanta vitala".
Expertii Consiliului Europei solicita, prin urmare, ca articolul care include aceasta formula sa faca explicit referire la Legea Administratiei Publice Locale nr. 215 /2001, ce fixeaza acest procentaj la 20 la suta si propun ca rezidentii care se considera parte din minoritatile nationale, chiar daca nu au cetatenie romana, sa fie luati in calcul la stabilirea acestui procentaj.
Pe de alta parte, conditia procentajului semnificativ nu este folosita consecvent in toate articolele proiectului care se refera la diferite aspecte ale drepturilor folosirii limbii materne in relatia cu autoritatile locale, drept consecinta, exista domenii, cum ar fi cel al incheierii unei casatorii intr-o limba a minoritatii, care nu par a fi conditionate.
Comisia de la Venetia recomanda ca referinte mai precise la legi specifice privind folosirea limbii materne sa fie incluse in textul proiectului legii statutului sau intr-un raport explicativ atasat acestuia.
In legatura cu celalalt aspect al folosirii publice a limbilor materne, si anume cunoasterea lor in institutiile administratiei publice, proiectul legislativ prevede necesitatea de a asigura pregatirea ofiterilor publici, dar si posibilitatea de a recurge la translatori autorizati, dar nu indica deloc care dintre solutii trebuie folosita si in ce circumstante.
Pe cine reprezinta "organizatiile"
Comisia revine la problema cetateniei, explicand ca rezervarea acestor drepturi lingvistice numai cetatenilor este cu greu justificabila. Documentul ofera cateva exemple de situatii in care distinctia intre cetateni si rezidenti apartinand unor minoritati nationale, dar care nu dispun de cetatenie este "nepotrivita si chiar problematica in practica". Este vorba despre cazul detinutilor sau al pacientilor unitatilor medicale.
Referindu-se la protectia judiciara a drepturilor prevazute de proiectul legii statutului, Comisia de la Venetia cere includerea unor garantii suplimentare privind controlul judiciar si solutiile legale.
Problema participarii efective a persoanelor apartinand minoritatilor nationale la viata culturala, economica si sociala si la treburile publice este considerata de Comisie o alta chestiune problematica. Acest lucru se intampla pentru ca nu se poate stabili daca actualul cadru institutional este de natura sa asigure participarea efectiva, in absenta unei monitorizari aprofundate a situatiei.
Unul dintre subiectele la care Comisia de la Venetia are de facut cele mai multe amendamente este cel al "organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale".
In primul rand, expertii Consiliului Europei arata ca participarea asociatiilor minoritatilor nationale la alegeri este supusa conditiilor incluse in Legea nr. 67/2004, privind alegerile locale, in legatura cu care Comisia de la Venetia a adoptat o opinie critica. Desi subliniaza ca includerea unui capitol dedicat acestor organizatii in proiectul de lege sporeste recunoasterea publica a rolului lor, Comisia insista ca inregistrarea unor asemenea organizatii face obiectul unor conditii prea restrictive. Unul dintre efectele criticate de expertii CE este imposibilitatea crearii unor organizatii cu obiectiv si domeniu de activitate strict locale, din cauza imposibilitatii indeplinirii conditiei de a avea un numar de membri egal cu zece la suta din totalul celor care se declara membri ai minoritatii respective.
"In consecinta, intreg capitolul III al proiectului de lege ar putea conduce la excluderea unor segmente importante ale minoritatilor nationale din organismele reprezentative si consultative (...). Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale sunt asociatii si conditiile care trebuie indeplinite pentru inregistrare trebuie analizate ca restrictii la libertatea de asociere", arata Comisia de la Venetia.
Totusi, organismul citat saluta faptul ca procesul de alegere care creeaza Consiliul National al Autonomiei Culturale "a fost conceput intr-un mod mult mai deschis".
"Noutatea autonomiei culturale"
Comisia de la Venetia analizeaza in amanunt si capitolul V al proiectului de lege, care se refera la autonomia culturala, "care ar constitui o noutate in ordinea legala romaneasca". Introducerea unui model de autonomie culturala in legislatia romana poate fi considerata "un pas pozitiv si util de a intari participarea minoritatilor nationale la treburile publice", apreciaza Comisia de la Venetia, spunand insa ca nu se poate vorbi despre existenta unui astfel de model care sa fie in acest moment acceptat pe plan international.
Potrivit proiectului de lege, autonomia culturala este definita ca fiind dreptul unei comunitati nationale de a avea puteri de decizie in domenii referitoare la identitatea sa culturala, lingvistica si religioasa, prin consilii desemnate de membrii sai.
Documentul elaborat de autoritatile romane prevede consultarea obligatorie a organismelor autonomiei culturale intr-un numar de cazuri si, in anumite situatii, chiar obligativitatea acceptului acestora.
Cu toate acestea, expertii Comisiei de la Venetia atrag atentia asupra metodelor de desemnare a structurilor de conducere in institutiile educationale, culturale si de presa, care nu sunt clarificate si care ar putea fi de natura sa incalce principiile concursului public, astfel incat este recomandata includerea mai multor garantii in acest domeniu.
Unde este ghidul taxelor
Comisia mai sugereaza, de asemenea, ca notiunea de autonomie culturala si natura legala a acesteia sa fie descrise mai clar in proiectul de lege, avand in vedere ca aceasta inca nu este cunoscuta in sistemul legal romanesc. De asemenea, Comisia solicita clarificarea relatiilor dintre prevederile referitoare la autonomia culturala si alte norme legislative romanesti, dar si a posibilitatii impunerii de taxe pentru a asigura functionarea institutiilor autonomiei culturale, care este numai mentionata in proiectul de lege, fara sa beneficieze si de un ghid practic pentru implementarea unui astfel de sistem.
Alte probleme importante ale proiectului de lege semnalate de Comisia de la Venetia sunt necesitatea stabilirii tipului de relatie dintre aceasta norma (lege organica) si alte legi specifice, propunand introducerea unei liste a prevederilor legale ce vor fi abolite prin intrarea in vigoare a legii statutului, rezolvarea potentialelor suprapuneri de competente intre institutiile relevante, sau adoptarea unor garantii privind protectia datelor personale ale membrilor minoritatilor nationale, avand in vedere ca acestea sunt informatiile de baza pentru constituirea tuturor asociatiilor si institutiilor minoritatilor nationale.
Comisia de la Venetia a discutat in mai multe randuri cu autoritatile romane proiectul legii statutului si a trimis textul recomandarilor Bucurestiului la 20 septembrie, se arata in partea introductiva a documentului. (A.M.)

---

Despre autor: