Spre deosebire de Marea Britanie si Danemarca, ce si-au negociat anumite clauze ale procesului aderarii si nu s-au obligat la adoptarea monedei comune, noile tari din Europa Centrala si de Est, care au intrat in Uniunea Europeana la inceputul anului

Spre deosebire de Marea Britanie si Danemarca, ce si-au negociat anumite clauze ale procesului aderarii si nu s-au obligat la adoptarea monedei comune, noile tari din Europa Centrala si de Est, care au intrat in Uniunea Europeana la inceputul anului trecut, vor fi obligate sa adopte euro intr-un interval de timp cat mai scurt posibil. Acestea nu vor adopta insa simultan deviza europeana si, din cate se pare, unele dintre ele nu-si doresc foarte tare schimbarea monetara. Un studiu realizat recent de Emma Menasce de la institutul Ixis CIB, si citat de cotidianul francez Le Monde, arata ca intre grupul celor zece si vechea Europa nu s-a ajuns inca la o convergenta economica deplina.
''In ciuda unei ameliorari din cursul ultimului deceniu, nivelul veniturilor pe cap de locuitor din noile tari membre raman inca foarte departe de cele din UE 15'', observa economista. Intre 1995 si 2004, venitul pe cap de locuitor in cele zece noi tari a crescut de la 49,2% la 56% din cel al UE 15. In tari precum Malta, Cipru, Slovenia, el a ajuns la 70-75% din venitul UE 15, insa in alte tari, precum Polonia si tarile baltice, el a ramas la 40-45%.
Nivelul de viata, observa studiul Ixis, nu este insa o conditie necesara a aderarii la Uniunea monetara si financiara, ci aceasta depinde in exclusivitate de criteriile stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Primul criteriu este cel al ratei de schimb. Astfel, intrarea in zona euro trebuie sa fie precedata de un interval de stabilitate de minim doi ani, fara o criza majora, in mecanismul de schimb european (MCE2).
Pana acum, sase tari din cele zece au adoptat MCE2, pe cand Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia raman in continuare in afara sa. ''Stabilitatea ratelor de schimb va fi un factor fundamental, in contextul degradarii conturilor externe, in special in tarile baltice si Ungaria'', a declarat Menasce. Pentru tarile din urma, amploarea deficitului balantei curente (intre 8 si 14% din PIB ) constituie un risc deloc neglijabil, care ar putea antrena o ajustare viitoare a ratei de schimb. In ceea ce priveste stabilitatea preturilor, care este cel de-al doilea criteriu de la Maastricht, tendinta generala este aceea de diminuare a inflatiei. Ramane de vazut care va fi impactul preturilor record atinse de petrol in aceasta vara. ''Respectarea criteriului inflatiei risca sa puna probleme serioase Estoniei si Lituaniei'', observa studiul citat. Si in domeniul finantelor publice, situatia difera de la o tara la alta. Daca, in 2004, toate tarile pareau sa respecte criteriul datoriei, de maximum 60% din PIB, numai cinci raspundeau celui al deficitului, de maximum 3% din PIB: Cehia, Estonia, Lituania, Letonia si Slovenia.
Din grupul marilor tari, concluzioneaza studiul, Slovacia ar putea fi prima care va adera la euro in ianuarie 2009, urmata de Cehia, Slovenia si Ungaria. Este putin probabil insa ca Polonia sa adopte euro inainte de 2010. ''Cu exceptia Sloveniei, primele tari care vor intra in zona euro vor fi in mod paradoxal cele mai sarace si mai putin integrate comercial'', observa studiul.

CE vrea sa risipeasca temerile fata de intrarea in zona euro

Un raport al Comisiei Europene, reluat de BBC, atrage atentia noilor state membre ale UE - care spera sa adopte in urmatorii cativa ani moneda unica europeana - ca vor trebui sa depuna mari eforturi, indeosebi pentru a risipi temerile in randul cetatenilor lor fata de efectele unui asemenea pas.
Raportul sustine ca trei sferturi din est-europeni se tem de cresterile de preturi ce au urmat adoptarii monedei unice europene in alte state. Fara indoiala, comenteaza BBC, introducerea monedei euro "este o misiune mamut". Polonia, statul cel mai mare dintre noii membri UE, va avea de batut aproximativ cinci miliarde monede euro. Slovenia, unul dintre cele mai mici state, va imprima 74 milioane bancnote si 235 milioane monede euro. Estonia, Slovenia si Lituania, care au in plan adoptarea monedei euro in 2007, par a fi cel mai bine pregatite in comparatie cu restul noilor membri UE, remarca BBC. Slovacia, care intentioneaza sa faca acest pas in 2009, este apreciata pentru pregatirile politice deja efectuate.
Cu toate acestea, Joaquin Almunia, comisarul pentru probleme monetare, solicita ca pregatirile pentru adoptarea euro sa fie accelerate. In aceasta perspectiva, tarile ce vor sa adopte euro trebuie sa aiba rate ale inflatiei scazute, deficite bugetare scazute si fluctuatii ale monedelor lor fata de euro limitate. Unele dintre noile tari membre UE, cum este cazul Ciprului sau al Ungariei, se confrunta deja cu dificultati, motiv pentru care si-au amanat data adoptarii euro.
Noul Guvern eurosceptic de la Varsovia doreste sa-si majoreze deficitul bugetar si chiar sa organizeze un referendum popular privind adoptarea euro, desi pentru toate statele membre ale Uniunii este obligatorie adoptarea, mai devreme sau mai tarziu, a acestei monede. Constatand in raportul sau un procent - considerabil inca - al est-europenilor care vad sigura o crestere a preturilor dupa adoptarea euro, Almunia incearca sa risipeasca aceste temeri.
Potrivit lui, impactul euro a fost, in realitate, limitat la 0,1 - 0,3 la suta si a afectat doar putine domenii, cum ar fi preturile la restaurante, la frizerii sau la cinematografe.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.