Cu bani mai putini, actualaconducere a Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) spune ca va reusi sa securizeze frontierele, ieri incheindu-se renegocierea contractului cu concernul EADS. 524,5 milioane de euro este pretul final convenit, fata

Cu bani mai putini, actualaconducere a Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) spune ca va reusi sa securizeze frontierele, ieri incheindu-se renegocierea contractului cu concernul EADS. 524,5 milioane de euro este pretul final convenit, fata de 650 milioane de euro, cost minim, pe care fostii sefi ai MAI il anuntasera anul trecut.
Valoarea contractului a fost redusa cu aproximativ 92 milioane de euro, reprezentand suprapunerile cu proiectele finantate de Uniunea Europeana, fiind incluse, totodata, si anumite obiective de infrastructura suplimentara, cum ar fi un sediu nou pentru Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Aproximativ 465 milioane de euro, in plus fata de cele 524,5 milioane, sunt alocate prin programe Phare si facilitate Schengen. "Renegocierea contractului cu EADS a fost extrem de corecta, uneori tensionata, insa cu buna-credinta s-a ajuns la un pret foarte bun. O echipa de 30 de oameni din MAI a lucrat cate 16 ore pe zi, inclusiv sambata si duminica, timp de 10 luni si jumatate", a declarat, ieri, ministrul de Interne, Vasile Blaga. Obiectivul principal al contractului cu EADS, care se va derula pana in 2009, a fost modificat si completat, fiind realizat un proiect tehnic al Sistemului de Supraveghere a Frontierei de Stat a Romaniei (SISF). Ca solutie de rezerva, se va pune la punct si un sistem informatic online si un altul de comunicatii voce-date. 31 decembrie 2006 este termenul-limita pana la care trebuie sa se opereze modernizarile pentru asigurarea unui nivel ridicat de control pe viitoarea frontiera externa a Uniuniii Europene.

Modificari si obligatii

Un articol nou introdus aduce in atentie obligatia EADS de a realiza si implementa subsistemul de comunicatii mobile din cadrul tehnologiei TETRA. Comunicatiile mobile vor functiona pe intreaga suprafata a judetelor de granita, si nu doar in limita a 30 de km cum fusese convenit anterior. Pana la sfarsitul anului viitor, in prima faza de derulare a contractului cu EADS (240 milioane euro) se vor face achizitii de echipamente de supraveghere portabila pentru judetele Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Suceava, Maramures, Satu-Mare, Caras-Severin, Timis, Mehedinti si Tulcea-nord. De asemenea, vor fi introduse sisteme de detectie si cititoare de documente la Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Suceava, Maramures, Satu-Mare, Caras-Severin, Timis, Mehedinti si Tulcea-nord. EADS are obligatia de a garanta eficienta proiectului SISF pentru o perioada de 5 ani, iar pentru infrastructura perioada a fost extinsa de la 12 la 18 luni. De asemenea, au fost stabiliti timpi de reactie pentru remedierea deficientelor, in functie de nivelul de prioritate -4, 24 sau 72 de ore. Codul sursa al software-ului dezvoltat, precum si licentele de dezvoltare, la sfarsitul perioadei de garantie, vor fi puse la dispozitia MAI. Eventualele litigii vor fi solutionate de instantele competente din Roma, in timp ce forma anterioara a contractului stabilea ca documentul se va afla si va fi interpretat in conformitate cu legile Frantei.

Culisele unei negocieri paguboase

La 15 iunie a.c., Vasile Blaga a acuzat fosta conducere ca a prejudiciat eficienta achizitiei in privinta securizarii frontierelor. Existand suspiciuni asupra modului in care s-au derulat faptele, Corpul de Control al MAI a declansat propria ancheta pentru a afla exact cum au stat lucrurile. Verificarile efectuate au stabilit ca studiul de fezabilitate, realizat de Bearing Point, este, de fapt, o sinteza a unor studii anterioare facute de alte societati pentru Politia de Frontiera. Foarte ciudat a fost faptul, spunea Blaga, ca MAI a incheiat contractul la 15 august 2004, iar a doua zi, studiul de fezabilitate a fost predat partii romane. Aceeasi firma a anuntat insa ca nu poate realiza si proiectul tehnic, asa cum fusese intelegerea. Fara sa stea pe ganduri, fosta conducere a MAI accepta aceasta varianta si achita firmei 430.000 de euro, desi Comisia Europeana fusese de acord ca pentru studiu si proiect sa se plateasca 500.000 de euro. Chestorul (r) Toma Zaharia si ceilalti subordonati ai sai sunt acuzati de o serie de deficiente, printre care si principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice, gestionand necorespunzator activitatea.

Deficiente grave, depistate de Corpul de Control

Fosta conducere a MAI se mai face vinovata si de faptul ca a negociat contractul la 650 milioane de euro, pret minim, fara a lua insa in calcul detalierea bunurilor si serviciilor care urmau sa fie achizitionate. Mai mult decat atat, anexele contractului nu au fost negociate decat ulterior, iar lipsa unui pret ferm constituia un risc major, adica costul final putea fi mult mai mare decat cel anticipat. Pentru toate aceste carente de fond si forma, identificate de Corpul de Control, a precizat ministrul Administratiei si Internelor, va trebui sa se raspunda in fata legii, plangerea penala fiind inaintata Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Mai mult, cu privire la rezolvarea litigiilor dintre partile contractante, acestea, conform contractului incheiat cu EADS, nu se supun legislatiei romanesti, ci urmeaza a fi arbitrate de instantele statului francez. Vasile Blaga a mai adaugat ca "nu era nici vorba de un contract secret, nu era nevoie de o singura sursa" si, mai mult, "mai multi membri ai comisiilor de negociere care nu erau de acord cu anumite puncte de vedere au fost eliminati pas cu pas din comisii".

Chestorul Toma Zaharia - abuz in serviciu

Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a sesizat Parchetul in legatura cu unele aspecte ale incheierii contractelor cu Bearing Point si EADS. Chestorii Toma Zaharia, fost secretar de stat, Gheorghe Carp, seful Directiei Generale Reglementari Juridice si Contencios, Anton Gagiu, fost sef al Unitatii de Management a Proiectului, si comisar-sef (r) Mihai Tatut, fost director general adjunct al Directiei Generale Reglementari Juridice si Contencios, fac obiectul unei plangeri penale, fiind acuzati de abuz in serviciu. Concret, ei au negociat si semnat defectuos contractul de achizitie a Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierelor.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.