Traseistul de la Transporturi

Gheorghe Dobre conduce Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), minister considerat ca fiind cel mai mare, institutia reprezentand autoritatea de stat in domeniul transporturilor (maritim, fluvial, feroviar, aerian, rutier, urban-metrou), constructiilor (de locuinte si sali de sport; amenajare teritoriu, lucrari publice, cadastru, utilitate publica, zone protejate, risc seismic, amenajari tehnice) si turismului (promovare, autorizare) pe care o exercita direct sau prin organismele tehnice specializate, institutii publice subordonate, unitati care functioneaza sub autoritatea ori coordonarea sa sau societati comerciale autorizate. Tot in atributiile MTCT intra zonele libere. Gheorghe Dobre a pus mana pe Ministerul Transporturilor datorita prieteniei cu presedintele Basescu. Desi a fost prefect supus premierului pesedist Vacaroiu, actualul prim-ministru Tariceanu a trebuit sa accepte repartizarea celui mai mare minister unui plimbaret prin fauna politica, celui care s-a remarcat in perioada mineriadelor ca supus executant al ordinelor venite de la centru.
Promisiuni din programul de guvernare
Program mamut pentru infrastructura
Programul de guvernare promite dezvoltarea in totalitate a infrastructurii de transport. Reorganizarea activitatii societatilor comerciale feroviare din Romania conform directivelor Uniunii Europene: CFR Infrastructura SA/gestionar infrastructura feroviara (+filiale); CFR Calatori SA/operator national in transportul de calatori; cu doua departamente: lung parcurs (+international) si scurt parcurs (+filiale); MRM SA (material rulant motor)/departamente regionale - Muntenia (Bucuresti), Transilvania (Cluj), Banat (Timisoara), Moldova (Galati); CFR Marfa SA/operatorul national in transportul de marfa (+filiale); asanarea financiara a societatilor feroviare nationale; stabilirea de strategii pentru optimizarea costurilor si functionarea in conditii de eficienta economica; asigurarea subventiei in transportul de calatori, conform normelor europene, conform contractului national de servicii (2100 trenuri/1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, si nivelurile subventiilor din tarile din Europa Centrala si de Est membre sau candidate UE; privatizarea transportului feroviar de marfuri; pregatirea transportului feroviar de calatori de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat); eliminarea punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, cresterea vitezei tehnice si comerciale cu minim 20%; finalizarea lucrarilor pe coridorul IV: Campina-Brasov, Bucuresti-Constanta, Curtici-Arad-Simeria precum si a tronsonului Pitesti-Rm. Valcea; parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicatii pe suport de fibra optica, mecanizarea caii, transportul de calatori de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de calatori local, servicii auxiliare diverse; gestionarea eficienta a resurselor umane: pregatire profesionala adecvata; ocuparea posturilor de conducere pe baza de concurs; instruirea profesionala, sanatatea personalului, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate); initiativa pentru restructurarea si redefinirea invatamantului superior feroviar (cursuri, autorizari, cadre didactice); contracte de management la nivelul conducerii centrale a societatilor comerciale; separarea activitatii AFER de activitatea de inspectorat: AFER/autoritatea feroviara romana cu rol de reglementare si regulator; ISFR/inspectoratul de stat feroviar roman cu rol de inspectie; aducerea sigurantei circulatiei la nivel optim pentru exploatarea feroviara; reinfiintarea (in parteneriat) a ITL (institutul de transport si logistica); infiintarea si amenajarea Muzeului National CFR.
Pentru rutier s-a mers pe trei componente principale: (1) Satisfacerea deplina a utilizatorului - interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri din UE; corelarea dezvoltarii retelei de drumuri publice cu prioritatile dezvoltarii economice a Romaniei; dezvoltarea retelei de drumuri publice din Romania si imbunatatirea indicilor calitativi; (2) Dezvoltarea retelei de drumuri publice prin: legarea tuturor localitatilor la reteaua de drumuri publice; respectarea angajamentelor de integrare europeana; constructia unor retele de drumuri rapide, pentru circulatia de tranzit, in special pentru traficul greu, ca alternativa pentru actuala retea publica de drumuri de legatura intre localitatile invecinate; (3) Reorganizarea administratiei nationale a drumurilor publice din Romania prin: infiintarea Consiliului National al Drumurilor cu competente in stabilirea strategiilor si politicilor sectoriale in domeniul rutier; transformarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in Agentia Nationala de Administrare a Drumurilor Publice; dezvoltarea si introducerea unei strategii de gestionare si intretinere multianuala a retelei de drumuri publice.
Strategia in transportul naval vizeaza folosirea avantajului competitiv al Dunarii in conditiile integrarii europene; dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare in porturile de la Dunare; dezvoltarea si intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-maritime; dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare; modernizarea si dezvoltarea flotei fluviale de marfuri si pasageri; stimularea initiativei private in crearea unei flote maritime sub pavilion romanesc, adaptate la cerintele economiei nationale in corelatie cu acordarea de facilitati de pavilion atat pentru reintrarea Romaniei in circuitul international de transport maritim, cat si pentru a folosi conditiile deosebite de care dispune tara noastra in pregatirea si instruirea personalului navigant marin.
In domeniul aerian, strategia actualului Cabinet vizeaza sustinerea unui mediu competitiv in aviatia civila care sa asigure siguranta si securitate deplina in concordanta cu standardele internationale, precum si promovarea unui transport aerian eficient. Pentru a crea si intretine un mediu competitiv al aviatiei civile nationale, orientat catre servicii sigure si de calitate, Guvernul Romaniei are in vedere: interesul utilizatorilor de aviatie civila; o structura de reglementare a regulilor bine definita; politici obligatorii in domeniu elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori.
Cum ne vindem tara?
Turismul national va fi orientat si integrat in tendintele regionale si mondiale, din punct de vedere al dinamicii si orientarii in structurarea ofertei. Obiectivele pe care Guvernul Romaniei si le-a fixat sunt: cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei, diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor turistice. Prin aceste obiective se urmareste cel putin o dublare a veniturilor din turism pana in 2008. Principalele masuri pe care Executivul a anuntat ca le va promova pentru valorificarea potentialului turistic national privesc definirea si promovarea unui brand turistic national pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice ofertei nationale, atat pentru consumatorii finali, cat si pentru investitori; stabilirea prioritatilor in dezvoltarea infrastructurii de sprijin al turismului in corelatie cu dezvoltarea infrastructurii generale; cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investitiilor transfrontaliere, imbunatatirea procesului de instruire si protejarea mediului natural; functionarea organismelor de consultare dintre industria turistica si administratia publica la nivel central si local; transferarea catre sectorul privat, in conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare in turism; utilizarea unei cote parti din fondurile pentru conversia profesionala a persoanelor aflate in somaj, pentru scolarizarea si pregatirea acestora in meserii si ocupatii specifice turismului; imbunatatirea si finantarea formelor educationale de profil (licee de turism si facultati de profil); informatizarea actiunii de promovare a turismului.
Multe case calduroase si rezistente la cutremur
In capitolul "Lucrari publice si locuinte" din Programul de guvernare s-a prevazut continuarea lucrarilor pentru locuinte sociale pentru familii cu venit modest, transformarea ANL intr-o entitate de piata si orientarea programelor sale catre constructia de locuinte sociale si pentru tineri. Subventiile acordate prin ANL pentru constructia de locuinte proprietate personala vor fi generalizate, ANL urmand sa verifice corespondenta intre valoarea reala si valoare declarata a constructiilor; stabilirea unui parteneriat intre Guvern si autoritatile locale pentru continuarea Programului de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. Acest program va avea prioritate in domeniul lucrarilor publice si va trebui finalizat in cel mult 2 ani; elaborarea in parteneriat cu autoritatile locale a unui program national privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate conexat cu refacerea estetica a acestora; promovarea unei politici de reabilitare termica a constructiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea unor deductibilitati din impozitul pe venit; continuarea lucrarilor privind alimentarea cu apa a satelor si lansarea programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si in cele recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana (cu termen 15 ani).
Promisiuni personale
Nimic
Ministrul Gheorghe Dobre nu a promis la inscaunare ceva anume. Pe masura ce s-au derulat lucrurile, declaratiile sale - atatea cate au existat - s-au pliat pe Programul de guvernare. Dobre nu pare a fi omul care poate intreprinde o actiune independent de ceea ce este stabilit la Centru. Sau cel putin aceasta este impresia pe care a lasat-o presei.
Ce a realizat In opt luni de guvernare
O deszapezire si o greva ca in vremurile bune
Imediat dupa instalare, "prima actiune a constat in convocarea Comandamentului Central de Iarna pentru a preintampina eventuale probleme in cazul inrautatirii vremii", a declarat Gheorghe Dobre, in cadrul primei conferinte de presa de dupa inscaunare. Ocazie cu care noul ministru a dat asigurari ca va analiza stadiul programelor pe care le deruleaza institutia pe care o patroneaza. "Ministerul Transporturilor deruleaza o serie de credite externe importante in sectoarele CFR, auto, aerian si naval. Vreau sa vad exact ce s-a facut cu aceste fonduri externe, dar si cu cele de la bugetul de stat", a mai spus Dobre.
Dupa deszapezire, in vara, ministrul Dobre a reusit sa se confrunte cu cea mai lunga greva feroviara din ultimii 15 ani. Doar o treime din cele peste 1500 de trenuri zilnice din Romania au circulat in perioada 8-30 iunie, din cauza protestului declansat de catre mecanicii de locomotiva si de angajatii din depouri. Feroviarii au cerut majorarea salariilor cu 10,7%, 20 de tichete de masa pe luna si conditii mai bune de lucru. Oficialii societatilor de cale ferata au facut o contraoferta - 10 tichete de masa si mai multe investitii pentru imbunatatirea conditiilor de lucru, fara marirea salariului. Potrivit administratiilor feroviare majorarea lefurilor la CFR este imposibila din cauza pierderilor din 2004 si a acordului incheiat cu FMI. "Companiile CFR au datorii de aproximativ 124 de milioane de euro si nu exista bani la buget pentru majorarea salariilor", declara ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Greva a avut ca rezultat pierderi directe de aproape un milion de euro/zi, potrivit Guvernului, plus pierderi suplimentare indirecte, greu de cuantificat. Peste 150.000 de pasageri au fost nevoiti sa gaseasca alte mijloace de transport, iar transportul marfurilor a fost greu lovit. Protestul s-a incheiat in instanta, iar acum feroviarii analizeaza posibilitatea redeschiderii conflictului de munca.
Poduri, drumuri si cai ferate lipsa la inventar
Tot in vara, asa cum se stie, Romania a fost lovita de furia apelor. Inundatiile au afectat mii de hectare de terenuri, au distrus gospodarii si infrastructura de transport, au ucis oameni si animale. Podurile au cazut ca niste castele de nisip, cu o frecventa nemaintalnita. Autoritatile anunta ca, in acest an, revarsarile apelor au atins cote istorice (si vorbim aici doar de cele cinci valuri de inundatii din vara, fara viiturile produse in septembrie care au produs la fel de mari distrugeri), motivand astfel pagubele enorme produse. Nici o unitate administrativ-teritoriala nu are intocmita harta de risc natural - spune Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru Lucrari Publice (departament ce face parte din Ministerul Transporturilor). "Si vor trece sase ani pentru a alcatui schita la nivelul intregii tari. Inundatii, cutremure sau alunecari de teren ii pot lovi pe romani fara ca ei sa se poata apara, pentru ca ei nici macar nu stiu daca locuiesc in zone de risc sau nu", a completat Borbely. Din totalul de 41 de judete ale tarii, 27 au identificat zonele expuse la aceste riscuri, dar nu au finalizat intocmirea documentatiei, iar 14 judete nici macar n-au inceput acest proces. "Romania se afla acum in aceasta situatie pentru ca, in perioada 2001-2004, intocmirea acestor harti nu a fost o prioritate guvernamentala", spun oficialii.
Directori demisi la pachet
Tot in vara, Gheorghe Dobre a demis toti directorii si directorii adjuncti din aparatul propriu al ministerului, motivand ca a fost nemultumit de modul in care acestia si-au exercitat functiile. "Eu am fost foarte mult plecat in zonele afectate de inundatii si au trebuit luate masuri rapide de remediere a infrastructurii feroviare si rutiere, iar domnii directori din minister au micsorat ritmul", a argumentat Dobre, precizand ca Ministerul Transporturilor este unul important, care se ocupa, pe langa toate modurile de transport, si de constructii de locuinte si de sali de curs, de pietruiri de drumuri, aviatie, cai ferate, "deci este un minister in care trebuie sa se lucreze non-stop, intr-un anumit ritm, cu toate motoarele in plin". Gheorghe Dobre a mentionat ca demiterile nu au avut nici o conotatie politica.
Liniste pe Coridorul IV
Si poate extrem de important, in atentia opiniei publice a fost adus Coridorul IV pan-european. "Rediscutarea traseului Coridorului IV are ca punct de start lipsa aproape totala de interes manifestata de autoritatile romane fata de constructia autostrazii Nadlac-Constanta", ne spune chiar Markus Ferber, seful crestin-democratilor germani din Parlamentul European. Implicare ne cere si secretarul institutiei responsabile cu dezvoltarea Coridorului IV, Herwig Nowak. "Eu cred ca Romania si Bulgaria ar trebui sa urmareasca extrem de critic aceste schimbari pentru ca sunt existentiale". La Bucuresti, in schimb, responsabilii romani sunt relaxati. Gheorghe Dobre are chiar certitudini: "Coridorul IV, cu o lungime de 826 de kilometri, este bine fixat. Traseul lui a fost bine stabilit. (...) A fost negociat cu Uniunea Europeana, se regaseste in anexa tratatului de aderare asumat atat de UE, cat si de Romania. Mai mult decat atat, finantarea acestui obiectiv este asigurata de Uniunea Europeana", sustine ministrul. El inainteaza si o data pentru finalizarea lucrarilor: 2010-2011. Investitiile sunt estimate la 4,75 miliarde de euro, partial asigurate din fonduri europene. Daca pana la semnalul de alarma tras de oficialii europeni privind Coridorul IV nu se vorbea nimic despre aceasta autostrada, a doua zi dupa declaratiile lui Markus Ferber, Gheorghe Dobre ne informeaza ca se poarta negocieri cu BERD si cu BEI pentru o prima transa de imprumuturi destinate constructiei unor bucati din coridorul pan-european. Sunt vizate tronsonul Cernavoda-Constanta, by-pass-ul de la Constanta.
Din portiunea romaneasca a Coridorului IV - traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta - pana in prezent au fost date in folosinta tronsoanele Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Drajna, adica circa 200 de kilometri. Alte doua tronsoane mai scurte (Drajna-Cernavoda) au fost incluse ca proiect ISPA in 2000 si ar fi trebuit terminate anul acesta, dar s-au cerut prelungiri pana in 2009.
Se vorbeste astazi ca cea mai buna ruta intre Europa Centrala si Balcani (Turcia, Grecia, Bulgaria) este culoarul X prin Belgrad-Nis-Sofia, ca o alternativa la ruta prin Romania, avand avantajele ca este mai scurt si ca exista deja autostrazi pe o buna parte din lungimea sa.
Bechtel in asteptare
Coridorul IV pare sa fi castigat in fata controversatei Autostrazi Transilvania (Brasov-Bors), proiect semnat cu firma americana Bechtel. In acest moment, intrucat lucrarile stagneaza de ceva vreme, desi contractul nu este inchis, autoritatile cer renegocierea preturilor, conditiilor si finantarilor. Cert este ca Romania nu se poate angaja la constructia, in acelasi timp, a celor doua magistrale. Daca suntem generosi atunci cand facem o medie, tara noastra a construit in ultimii 15 ani doar vreo 100 de kilometri de autostrada, adica in jur de 7 kilometri/an. Autostrada Brasov-Bors, ce urma sa fie realizata de consortiul americano-turc format din Bechtel si Enka, are o lungime de 415 kilometri si costa, in total, aproape trei miliarde de euro. Constructia propriu-zisa se cifreaza la 2,241 miliarde de euro, adica 5,4 milioane de euro pe kilometru, la care se adauga cheltuielile de proiectare, expropriere si amenajare a teritoriului. Ceea ce a trezit suspiciuni asupra conditiilor de finantare a fost faptul ca o lucrare similara a companiei Bechtel, in Croatia, a costat 4,1 milioane de euro pe kilometru.
Fara Parteneriat Public-Privat
Compania franceza Vinci a anuntat recent ca ar putea da in judecata statul roman, dupa ce Ministerul Transporturilor a decis sa sisteze negocierile cu societatea franceza pentru constructia in Parteneriat Public-Privat (PPP) a tronsonului Comarnic-Predeal din cadrul autostrazii Bucuresti-Brasov. Oficialii Vinci s-au declarat surprinsi de intentia MTCT de a sista negocierile pentru contractele de PPP in general si pentru autostrada Bucuresti-Brasov in particular.
In octombrie 2004, Vinci si MTCT au incheiat un protocol privind finalizarea negocierilor pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Predeal, in lungime de 37 de kilometri. Proiectul, cu o valoare de 480 de milioane de euro, era prevazut sa inceapa in primavara acestui an si sa fie realizat prin PPP, ca si alte doua portiuni ale soselei - Bucuresti-Ploiesti (cu Strabag) si Predeal-Brasov (consortiu israelian format din Ashtrom si Roichman). In aprilie 2005, MTCT a anuntat ca a sistat toate negocierile purtate pentru incheierea PPP pentru proiectele de infrastructura, urmand ca normele de specialitate sa fie revizuite pentru respectarea reglementarilor europene in domeniu. Una din problemele ridicate de parteneriatele public-privat este reprezentata de finantarea proiectelor.
Programul de autostrazi - inclusiv selectarea Vinci pentru tronsonul Comarnic-Predeal - a fost extrem de dezbatut in Romania, incepand din 2004, odata cu incheierea contractului pentru Autostrada Transilvania.
Turism "de relaxare"
Domeniul Turismului, chiar daca se regaseste sub palaria MTCT, a fost tratat de ministrul Dobre ca o entitate separata, acesta neimplicandu-se in probleme. Raspunderile au revenit conducerii Autoritatii Nationale de Turism, pana in vara reprezentata de Marius Crivtonencu. Acesta a fost remaniat in luna august, si chiar in momentul anuntului, Crivtonencu se afla in biroul lui Dobre. Neinformat, ministrul l-a linistit si l-a trimis la treaba, pana la publicarea deciziei Executivului in Monitorul Oficial.
Si in cazul Lucrarilor Publice, responsabilitatile revin ministrului delegat Laszlo Borbely.
IniTiative legislative
Tone de maculatura
Actele normative elaborate de MTCT in perioada ianuarie-iulie 2005 sunt reprezentate de 11 legi, 7 ordonante, 7 ordonante de urgenta si 60 de hotarari.
Prezentam pe scurt numai legile elaborate de MTCT in derularea mandatului ministrului Gheorghe Dobre. In sectorul feroviar: Legea pentru modificarea OUG 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea SN CFR, republicata; Lege privind unele masuri prealabile lucrarilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice; Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea fenomenului infractional in domeniul transportului pe calea ferata; Lege pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind calatoria cu metroul pe reteaua de cai ferate terane si subterane;
Rutier: Lege pentru completarea art. 1 din Legea 570/2003 privind interzicerea exploatarii de masa lemnoasa din fondul forestier national si din afara acestuia, pentru o perioada de 3 ani, in judetele Braila, Calarasi, Constanta, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Olt, Tulcea si Teleorman;
Naval: Legea pentru acceptarea Anexei IV revizuita la Conventia Internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978, adoptata de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004; Lege privind acceptarea Codului pentru efectuarea in siguranta a transportului marfurilor si persoanelor de catre navele de aprovizionare (Codul OSV), adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.863(20) la Londra la 27 noiembrie 1997; Lege privind acceptarea Codului de siguranta pentru nave cu destinatie speciala (Codul SPS), adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.534 (13) la Londra la 17 noiembrie 1983, precum si a amendamentelor din 1996 referitoare la acesta;
Aviatie: Lege pentru modificarea si completarea OG 29/1997 privind Codul aerian, republicata;
Lucrari Publice: Lege privind performanta energetica a cladirilor; Lege pentru modificarea Legii 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
ReacTie In situaTie de crizA
Ca melcul
Fara viteza de reactie! Cu situatii de criza (exemple destule: greva de la CFR, inundatiile fara sfarsit care au afectat serios intreaga infrastructura de transport).
Autostrada Coridorul IV
Coridorul paneuropean va fi realizat in colaborare cu UE, 75% din banii necesari construirii autostrazii provenind din fondurile europenilor.
Traseul: Nadlac - Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta.
Autostrada Transilvania
Va fi construita din banii contribuabililor romani de catre firma americana Bechtel.
Traseul: Bors - Oradea - Zalau - Cluj - Turda - Tg-Mures - Sighisoara - Brasov.
Ministrul Gheorghe Dobre - cum rezulta din scripte
Prefectul lui Vacaroiu atunci, omul presedintelui Basescu acum
Gheorghe Dobre este un politician roman, membru al Partidului Democrat din 2001, din decembrie 2004 ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului in Guvernul Tariceanu. Este nascut pe 24 aprilie 1948, are doi copii si este casatorit. A terminat Facultatea de Transporturi, iar Revolutia din 1989 l-a prins ca sef Divizie-Vagoane la Regionala CFR Craiova, iar in 1990 a devenit director general la aceeasi regionala. In 1993 a fost numit inspector-sef la Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor, functie pe care a ocupat-o pana in 1995, cand a avansat ca director general la Directia Generala de Management, Strategie si Integrare Europeana in aceeasi institutie. Pentru un an de zile a fost prefectul judetului Dolj, in guvernul PSD condus de Nicolae Vacaroiu (fapt ce i-a fost reprosat la numirea in functia de ministru). In 1997 se intoarce in Ministerul Transporturilor, la aceeasi directie si in acelasi post detinut inainte de a fi prefect; iar dupa putin timp devine secretarul general al Ministerului Transporturilor. A fost chemat de Traian Basescu la Primaria Capitalei, ca director executiv si mana sa dreapta.
Un inginer de Transporturi "la locul potrivit". Omul lui Basescu. A lucrat si in Ministerul Transporturilor pana in 2000 si in Primaria Capitalei, dupa 2000. Ce altceva se mai poate spune despre actualul ministru al Transporturilor? Victimele mineriadei spun ca a fost implicat in iunie 1990 in transportul minerilor catre Bucuresti. Sau poate ca dupa instalarea sa in functie a reusit sa se confrunte cu cea mai lunga greva feroviara din ultimii 15 ani? Sau ca este ministrul care a vazut cu ochii sai cum cad podurile unul dupa altul? Si nu in ultimul rand, ministrul care a scapat de remaniere atunci cand numele sau era vehiculat de toate mediile.
Scandaluri in mass-media
Dobre, de cand se stie, in scandaluri
Cine a adus minerii la Bucuresti?
"Locomotiva mineriadei", asa a fost catalogat Gheorghe Dobre. Povestea este legata de seara zilei de 13 iunie 1990, cand plecarea minerilor spre Capitala a fost intarziata cateva ore de inginerul Ioan Manucu, de la Regionala CFR Craiova. Acesta a decuplat energia electrica a caii ferate, cu scopul de a bloca invazia hoardelor de mineri. Doua zile mai tarziu, lui Manucu i-a fost desfacut contractul de munca, cel care l-a dat afara fiind chiar directorul Regionalei CFR Craiova de la acea vreme, Gheorghe Dobre. "Ma informase dispecerul meu inainte ca iarasi pleaca minerii cu uratul la Bucuresti. Si le-am zis ca nu circula pentru ca n-au aprobarea mea. Orice tren suplimentar trebuia sa aiba aprobarea dispecerului deoarece era nevoie de un surplus de putere electrica pe acea linie si ar fi putut pune in pericol circulatia celorlalte trenuri. Garniturile au stat in Gara Petrosani doua ore, fara curent, pana cand au facut rost de locomotive diesel. Pe 15 iunie mi s-a desfacut contractul de munca, cu semnatura actualului ministru Gheorghe Dobre. Am contestat decizia la Consiliul de Disciplina al Caii Ferate si dupa sase luni am castigat. Au transformat desfacerea contractului de munca intr-o retrogradare pe o functie inferioara", povesteste, la inceputul acestui an, Manucu, intr-un ziar central.
La momentul instalarii sale in Guvernul Tariceanu, ministrul Dobre a negat implicarea sa in evenimentele din 13-15 iunie 1990; iar 15 ani mai tarziu, in aceasta vara, Gheorghe Dobre precizeaza ca "pe raza regionalei Craiova toate trenurile care au circulat in ziua de 13 iunie 1990 au circulat regulamentar. Trenurile suplimentare (cum este si cazul trenurilor ce transportau mineri) aveau dispozitie de circulatie de la Bucuresti, transmisa catre regionala Timisoara, prin care se stabilea ruta de circulatie a acestor trenuri.
In urma incidentului din 13 iunie, in care inginerul Manucu a oprit curentul intre orele 20.50-22.15 pe o sectie de circulatie a regionalei Craiova, s-a format o comisie de ancheta (...)."
Angajati neplatiti
Tribunalul Constanta da castig de cauza salariatilor si Sindicatului Liber de la postul de televiziune MTC Constanta si respinge cererea conducerii societatii prin care aceasta solicita angajatilor daune de 240 de milioane de lei pentru o zi de greva. Din acest moment, administratia MTC si proprietarul postului de televiziune, Ministerul Transporturilor, sunt obligati sa plateasca imediat angajatilor salariile restante inca din data de 25 martie a.c. Uniunea Sindicala MediaSind cere demiterea ministrului Transporturilor Gheorghe Dobre si a membrilor Consiliului de Administratie al societatii MTC deoarece au dat dovada de rea-credinta prin incalcarea cu buna stiinta a prevederilor Codului Muncii, Contractelor Colective de Munca la nivel de ramura si unitate. Timp de aproape o jumatate de an, acestia au refuzat sa respecte legile statului si sa-si plateasca obligatiile financiare, tratandu-si propriii angajati ca pe niste sclavi.
Nici scandalul dintre ministrul Dobre si viceprimarul Craiovei, Gheorghe Nedelescu nu a scapat presei. Ministrul Transporturilor s-a luat la cearta cu un politist comunitar pentru un loc de parcare - al viceprimarului Craiovei, Gheorghe Nedelescu. Indignat, Dobre a scos legitimatia de ministru, politistul si-a cerut scuze, iar Nedelescu a anuntat ca nu a dat niciodata ordin politistilor comunitari sa-i pazeasca parcarea.
Un alt scandal vehiculat de presa centrala este cel legat de dosarul penal in care a fost cercetat actualul ministru al Transporturilor, solutionat in ianuarie 2005 de catre procurorii craioveni. Se pare ca numele lui Gheorghe Dobre a figurat intr-o cauza penala in care acesta, in calitate de fost director al Regionalei CFR Craiova, ar fi facilitat mai multe relatii contractuale intre firma SC Vagmar SA si regionala. Se pare insa ca, in faza de cercetare penala care a fost finalizata la Parchet, numele lui Gheorghe Dobre nu mai figura in dosar. Intamplator sau nu, directorul tehnic al societatii Vagmar era un anume Catalin Toma, despre care se stie ca este nepotul ministrului Transporturilor. Infiintata in 1992, SC Vagmar SA din Craiova se ocupa de reparatia vagoanelor de marfa.
Imaginea ministrului
Vaga spre inexistenta
Imaginea ministrului Gheorhe Dobre dupa zece luni de mandat nu este conturata decat vag. Prezenta demnitarului nu a fost simtita de presa sau de opinia publica. In ultima vreme a iesit pe teren, in localitatile si la obiectivele afectate de inundatii, insa prezenta sa nu a schimbat prea multe si, de regula, a fost in spatele presedintelui Basescu sau al premierului Tariceanu. In luna iulie, potrivit unui sondaj CURS, 57% dintre romanii chestionati nu stiau/nu auzisera de activitati ale ministrului Dobre, iar 29% dintre repondenti nu erau multumiti de activitatea sefului de la Transporturi. Sondajul reprezentativ la nivel national a fost realizat pe un esantion de 1050 de persoane in varsta de 18 si peste 18 ani. Culegerea datelor s-a realizat in perioada 10-17 iulie 2005.
Averea ministrului
Instarit, dar nu cine stie ce
Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Gheorghe Dobre, a vandut, de la inceputul anului, doua imobile si un autoturism, insa a devenit actionar la o societate din Craiova. Potrivit declaratiei de avere completata la inceputul lunii mai 2005, Dobre detine, din anul 2000, bunuri imobile reprezentand un apartament in sectorul 2 din Bucuresti, in suprafata de 78,82 mp si un teren intravilan aferent acestuia, in suprafata de 15,03 mp. Ministrul Dobre are un autoturism Daewoo Espero, proprietate personala achizitionat in 1997. Pentru venituri ale membrilor de familie, realizate in ultimul an fiscal incheiat, Dobre declara ca a obtinut prin contract individual de munca la Primaria Capitalei - 313.533.193 de lei (vechi), iar sotia sa, Neguta Dobre a realizat din pensie si contract individual de munca la Axxa Lux Bucuresti 127.179.000 de lei.
Transparenta pe interes
Licitatii politizate
La inceputul mandatului sau, Gheorghe Dobre anunta ca va avea grija ca licitatiile care se vor organiza in "gradina" sa sa nu mai fie politizate. Mai pe intelesul tuturor, nepotismele si clientelismul vor disparea, transparenta fiind cuvantul de ordine la MTCT. Romania s-a confruntat cu inundatii catastrofale. Statul a alocat, prin MTCT, mii de miliarde de lei pentru refacerea infrastructurii de transport distruse si pentru refacerea locuintelor. Accesul la fondurile de la stat este usor, deoarece, potrivit legii, pentru atribuirea lucrarilor de refacere a drumurilor luate de ape nu este nevoie de licitatie, fiind vorba de o situatie de extrema urgenta, de catastrofa.
Recent, presa centrala a semnalat cazul omului de afaceri bacauan Costel Casuneanu, client cu contracte grase incheiate cu Ministerul Transporturilor pe vremea ministrului Miron Mitrea. Pe lista intocmita de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), se afla, la loc de frunte, PA&CO International, condusa de Costel Casuneanu, cu 31 de contracte pentru repararea drumurilor atribuite fara licitatie. Acesta s-a mai remarcat prin faptul ca este un "bun amic", potrivit declaratiei acestuia din urma, cu presedintele Traian Basescu.
Urmeaza pe lista, cu voia CNADNR, alt personaj - Dorinel Umbrarescu. Tot fara licitatie, patronului UMB Spedition i s-au atribuit o serie de lucrari pentru drumurile publice distruse de inundatii. Ministrul Gheorghe Dobre il numea pe Umbrarescu "Regele asfaltului" si spunea ca "a facut lucrari proaste pe DN10".
Si nu in ultimul rand, tot pe lista firmele carora li s-au incredintat direct lucrarile de refacere a drumurilor, se afla Strabag AG, despre care Gheorghe Dobre spunea recent ca ar avea intarzieri de un an la niste lucrari ce se executa cu fonduri ISPA.
Inundatii
Romania luata de ape
Foto: Rompres In acest an, apele s-au revarsat asupra tarii si au produs victime si pagube enorme, remedierea acestora presupunand costuri pe masura. Intr-un 2005 in care investitiile in infrastructura au fost lasate balta, autoritatile din domeniu fiind nevoite sa lucreze acum la reconstructia drumurilor, podurilor, locuintelor, cai ferate etc., Guvernul a alocat pana la mijlocul lunii septembrie mai mult de 300 de milioane de euro pentru refacerea unei parti din caile rutiere si ferate. Sunt multi bani, care daca nu se duceau pe refacere, se puteau indrepta spre dezvoltare. Guvernul s-a angajat la reconstructia caselor din Banat, iar pentru locuintele distruse de inundatiile din iulie si august acorda materialele de constructie necesare refacerii caselor. "Acest lucru a fost interpretat ca o diferenta facuta intre Banat si Moldova si Oltenia. In aparenta, asa este. Dar atunci cand am luat decizia de a construi casele din Banat nu stiam ce va veni, nu am banuit ca atat de repede apele se vor revarsa cu o furie si mai mare in Moldova si in alte regiuni. Peste 3000 de case au cazut, iar numarul locuintelor care trebuie daramate si reconstruite este posibil sa se dubleze dupa expertizele tehnice ale Inspectoratului de Stat in Constructii. Am hotarat sa dam materiale de constructie pentru ca timpul ramas pana la venirea iernii este foarte scurt", declara ministrul delegat pentru Lucrari Publice, Laszlo Borbely. O parte dintre case sunt gata, alta parte asteapta... Nu va fi deloc usor.
Multa lume se intreaba cine e vinovat pentru tot ceea ce se intampla acum in Romania. Oficialii de acum spun ca natura. Cu ea nu se pune nimeni; nici o forta politica, nici un guvern, indiferent de coloratura.
Colecta MTCT
MTCT a organizat o colecta "voluntara", in randul angajatilor sai. Atat de voluntara, incat se face dupa tabel. La Autoritatea Navala Romana s-a emis un comunicat catre angajati, in care banii se doneaza cu schema: angajatii cu salarii de pana la 10 milioane de lei, sa dea intre 300.000 si 500.000 de lei; cei cu salarii de pana la 15 milioane - intre 500.000 si 700.000 de lei; cei cu pana la 20 de milioane - intre 700.000 si 1.000.000 de lei; pana la 25 de milioane - intre un milion si 1.300.000 de lei; pana la 30 de milioane - intre 1.300.000 si 1.500.000 de lei; iar pentru angajatii cu salarii de peste 30 de milioane de lei - o donatie cuprinsa intre 1.500.000 si 2 milioane de lei.
Sa fi calculat guvernantii reconstructia caselor distruse de inundatii mizand pe salariile romanilor bugetari?

---

Despre autor: