Cu ocazia preluarii presedintiei, Marea Britanie a prezentat si noua agenda a politicii sale pe perioada acestui mandat, care se va incheia la sfarsitul lunii decembrie. Programul este structurat pe doua domenii-cheie: pe de o parte politica externa
Cu ocazia preluarii presedintiei, Marea Britanie a prezentat si noua agenda a politicii sale pe perioada acestui mandat, care se va incheia la sfarsitul lunii decembrie. Programul este structurat pe doua domenii-cheie: pe de o parte politica externa a Uniunii Europene, iar pe de alta parte politica interna. In linii generale, ambele vor fi armonizate cu cealalta prioritate a Londrei, respectiv conducerea G8. In majoritate, reformele propuse de catre Tony Blair urmaresc astfel armonizarea proiectelor Uniunii cu dezideratele G8.
Primul punct de lucru va fi continuarea Agendei Doha pentru Dezvoltare (ADD), respectiv incercarea de a mari rolul Uniunii in proiectele de dezvoltare a schimburilor comerciale la nivel global.
In cadrul conferintei mileniului de la ONU din luna septembrie, Marea Britanie isi propune si obtinerea acordului de dublare a ajutoarelor pentru tarile sarace pana in 2010, astfel incat sa le ridice la 0,7 la suta din produsul intern brut al Uniunii, adica la 50 la suta din resursele aditionale pana in 2015. Un alt deziderat al noii presedintii, care vine in acord cu lupta dusa de G8 impotriva poluarii, ar fi intoducerea mult discutatei taxe pe emisiile aviatiei. Cea mai importanta masura, care tine deopotriva de politica interna, cat si de cea externa, ar fi insa reformarea Politicii Agricole Comune, in sensul eliminarii treptate a subventiilor din industria zaharului, astfel incat Uniunea sa raspunda atat cerintelor G8, cat si celor impuse de Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Marea Britanie are in vedere si continuarea pe aceeasi linie a politicii de proximitate. Relatiile cu Ucraina vor continua in sensul ajutarii guvernului de la Kiev in aplicarea reformelor democratice, iar cele cu Moscova prin dezvoltarea parteneriatelor economice vizand in special importul de energie dinspre Rusia. Tony Blair isi propune totodata sa joace un rol activ, alaturi de Statele Unite ale Americii, si in implementarea proiectelor de pace din Orientul Apropiat si din Irak.
Conform declaratiilor ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, cu ocazia preluarii presedintiei Uniunii Europene, Londra nu urmareste pentru viitorul apropiat o apropiere vizibila de Moldova si Belarus.
Ramane insa o prioritate a noii guvernari continuarea procesului de extindere, mai intai cu Romania si Bulgaria, apoi cu Turcia si Croatia. Discutiile privind aderarea Turciei la UE urmeaza a fi deschise la 3 octombrie. Politica interna a Uniunii Europene, impartita de Tony Blair in sase prerogative, printre care se numara eficientizarea cadrului legislativ, aplicarea directivei serviciilor, care vizeaza libera circulatie a acestora, mediul si dezvoltarea durabila, reglementarea situatiei produselor chimice va sta sub semnul a ceea ce comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a numit ''Planul C'', detaliat in trei obiective: consolidare, conditionalitate si comunicare.
''Consolidarea se refera la intentiile UE de a-si respecta angajamentele legate de continuarea procesului de extindere; conditionalitatea, la faptul ca tarile candidate trebuie sa-si indeplineasca corect si complet sarcinile, iar comunicarea la necesitatea explicarii costurilor si implicatiilor integrarii, intrucat efectele acesteia se vor simti cel putin pe termen mediu'', conform declaratiilor ambasadorului britanic la Bucuresti.
In discursul rostit de catre Tony Blair inaintea numirii sale in functia de presedinte al Uniunii, seful cabinetului de la Londra a precizat ca mandatul la conducerea UE va urmari o restructurare radicala a politicii si prioritatilor europene, in sensul unei mai bune acordari la stringentele impuse de globalizare.
Se va investi mult mai mult in tehnica, in cercetare si in crearea de noi locuri de munca, pentru a transforma Uniunea europeana intr-o piata competitiva la nivel mondial, si, totodata, se va incerca o reducere a cheltuielilor destinate agriculturii, dat fiind ca aceasta continua sa ocupe un loc neinsemnat pe piata muncii (in agricultura nefiind plasat decat un procentaj de 5 la suta din populatia activa).


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.