O eventuala crestere a TVA de la 19 la suta la 22 la suta ar afecta Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM), ingreunand sau chiar blocand capitalizarea acestora, a afirmat, ieri, Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor

O eventuala crestere a TVA de la 19 la suta la 22 la suta ar afecta Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM), ingreunand sau chiar blocand capitalizarea acestora, a afirmat, ieri, Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Astfel, patronatul sustine ca nu este de acord cu marirea TVA de la 19 la suta la 22 la suta, cu 16 la suta, intrucat la nivelul firmelor aceasta masura ar creste imobilizarile de capital circulant, facand necesare credite suplimentare si blocand cu 19 la suta mai multe resurse interne. De astfel, in asemenea conditii, ar fi blocata sau ingreunata capitalizarea firmelor din Romania, care in cazul IMM-urilor este de sapte ori mai redusa decat media UE, cu efecte negative in planul dezvoltarii, investitiilor si capacitatii acestora de a face fata concurentilor, si ar determina o crestere a costurilor de productie, implicit o sporire a preturilor de vanzare la toti agentii economici, ceea ce ar face ca nu numai consumul sa scada, ci si vanzarile firmelor romanesti. O alta problema, sustin patronii, ar fi faptul ca dupa aderarea la UE, ar creste si darile catre aceasta, strans legate de colectarea TVA. Adica daca baza de colectare creste, se intampla la fel si cu taxele platite de Romania catre UE.

Dialog social in bataie de joc

CNIPMMR a ridicat si o serie de semne de intrebare cu privire la cresterea TVA, anuntata, recent, de Ionut Popescu, ministrul Finantelor. Printre acestea, de ce aceasta propunere nu a fost insotita de o analiza a situatiei economiei nationale si a bugetului actual al Romaniei si a celui din 2006, din care sa rezulte necesitatea unei astfel de scumpiri si efectele sale, precum si de ce nu au fost consultati, conform legii, partenerii sociali inainte de lansarea propunerii.
"Ne-am saturat sa mergem la Ministerul Finantelor pe post de papusi. Noi suntem consultati, de regula, a doua zi dupa ce s-a dat deja actul normativ. Acesta nu este dialog social, ci bataie de joc", a precizat Florin Parvu, vicepresedinte al CNIPMMR.

Exista si solutii alternative la cresterea TVA

Oamenii de afaceri sustin, de asemenea, faptul ca o crestere a TVA-ului nu este singura solutie prin care poate fi incetinita cresterea consumului si implicit scaderea importurilor, si ca exista solutii alternative, care ar putea fi discutate cu patronatele si sindicatele, asa cum ar fi normal intr-o tara civilizata, cum ar fi stimularea productiei interne pentru gamele de produse cele mai cautate la import.
"Avem un deficit al balantei comerciale foarte mare si cautam solutii pentru a reduce acest deficit. Imaginati-va ce se va intampla peste doi ani, daca Romania adera la UE. Putem lua doar exemplul muncitorilor din strainatate, care trimit in tara un miliard-doua de euro. Pai dupa aderare, locul lor va fi luat de uzbeci sau cine stie ce natii, si o sa dispara o sursa de venit la buget", a declarat Parvu.
Patronatul se teme, de asemenea, de reducerea CAS cu cinci la suta, masura anuntata de premierul Tariceanu.
"E o masura foarte buna, o salutam, dar cred ca trebuie sa ne intalnim sa stam de vorba sa vedem de unde acoperim aceasta gaura in buget, ca iar ne trezim cu 20 de taxe suplimentare pe cap, cum s-a intamplat dupa cota unica de impozitare", a afirmat Parvu.

Producatorii de grau cer sa le cumpere statul marfa

Producatorii de grau au cerut, de asemenea, interventia imediata a statului pentru reglementarea pietei graului din acest an, prin instrumentele prevazute de Legea 73/2002.
"Analiza costurilor efective, la producatorii de grau, arata ca pentru obtinerea unei productii de grau de calitate, de 4.000-4.500 de kilograme la hectar (kg/ha), costurile medii se ridica in acest an la aproximativ 4.200 de lei/kg (si analizele de costuri facute de Institutul de Economie Agrara si Ministerul Agriculturii confirma acest nivel al costurilor medii). Daca la acestea adaugam un profit brut de minimum 10 la suta, rezulta ca producatorul, pentru a acoperi cheltuielile si a putea relua ciclul de productie, are nevoie de un pret minim de 4.500 de lei/kg. Este evident ca sub acest pret producatorul de grau risca imposibilitatea de a merge mai departe, risca, altfel spus, falimentul. Ori preturile pe care cumparatorii potentiali de grau le estimeaza pentru aceasta vara sunt departe de a acoperi cheltuielile de productie", sustin producatorii. Acestia cer activarea mecanismului pretului de interventie a statului prin care acesta sa preia productia de grau la un pret care sa asigure un profit minim pentru producator, sau, ca alternativa, acordarea unei prime pentru productia livrata de intreprinzatorii agricoli care sa acopere diferenta dintre pretul pietei si pretul de productie, ca si o prima de export.
Agricultorii cer, de asemenea, sa se faca o distinctie neta intre politicile economice adresate agriculturii si cele de protectie sociala adresate populatiei rurale si agriculturii de subzistenta.
Cu alte cuvinte, statul ar trebui sa termine cu acordarea subventiilor uriase pentru micii producatori, cu terenuri minuscule, si sa incurajeze productia reala.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.