Chestorul Toma Zaharia, abuz in serviciu in afacerea EADS

Ministerul Admnistratiei si Internelor (MAI) a sesizat Parchetul in legatura cu unele aspecte ale incheierii contractelor cu Bearing Point si EADS. Chestorii Toma Zaharia, fost secretar de stat, Gheorghe Carp, seful Directiei Generale Reglementari Juridice si Contencios, Anton Gagiu, fost sef al Unitatii de Management a Proiectului, si Mihai Badescude la Directia Generala Reglementari Juridice si Contencios, precum si comisarul-sef (r) Mihai Tatut, fac obiectul unei plangeri penale, fiind acuzati de abuz in serviciu. Concret, ei au negociat si semnat defectuos contractul de achizitie a Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierei. Cu toate acestea, MAI continua sa-si faca datoria, renegociind cu firma EADS o serie de puncte cu probleme din contract.
Vasile Blaga, seful Internelor acuza fosta conducere ca a prejudiciat eficienta achizitiei in cauza. Existand suspiciuni asupra modului in care s-au derulat faptele, Corpul de Control al MAI a declansat propria ancheta pentru a afla exact cum au stat lucrurile. Verificarile efectuate au stabilit ca studiul de fezabilitate, realizat de Bearing Point este, de fapt, o sinteza a unor studii anterioare facute de alte societati pentru Politia de Frontiera. Foarte ciudat a fost faptul, spune Blaga, ca MAI a incheiat contractul la 15 august 2004, iar a doua zi, studiul de fezabilitate a fost predat partii romane. Aceeasi firma a anuntat insa ca nu poate realiza si proiectul tehnic, asa cum fusese intelegerea. Fara sa stea pe ganduri, fosta conducere a MAI accepta aceasta varianta si achita firmei 430.000 de euro, desi Comisia Europeana fusese de acord ca pentru studiu si proiect sa se plateasca 500.000 de euro. Chestorul(r) Toma Zaharia si ceilalti subordonati ai sai sunt acuzati de o serie de deficiente, printre care si principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice, gestionand necorespunzator activitatea.

Bubele contractului

Fosta conducere a MAI se mai face vinovata si de faptul ca a negociat contractul la 650 milioane de euro, pret minim, fara a lua insa in calcul detalierea bunurilor si serviciilor care urmau sa fie achizitionate. Mai mult decat atat, anexele contractului au nu au fost negociate decat ulterior, iar lipsa unui pret ferm constituia un risc major, adica costul final putea fi mult mai mare decat cel anticipat. Pentru toate aceste carente de fond si forma, identificate de Corpul de Control, a precizat ministrul Administratiei si Internelor, va trebui sa se raspunda in fata legii, plangerea penala fiind inaintata Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Mai mult, cu privire la rezolvarea litigiilor dintre partile contractante, acestea, conform contractului incheiat cu EADS, nu se supun legislatiei romanesti, ci urmeaza a fi arbitrate de instantele statului francez. Vasile Blaga a mai adaugat ca "nu era nici vorba de un contract secret, nu era nevoie de o singura sursa" si, mai mult, "mai multi membri ai comisiilor de negociere care nu erau de acord cu anumite puncte de vedere au fost eliminati pas cu pas din comisii".

Aproximativ 920 milioane de euro, costul final

De cealalta parte, MAI si EADS continua cooperarea in executarea contractului semnat anul trecut in august pentru realizarea si punerea in functiune a a unui Sistem Integrat de Securitate a frontierei de stat. Proiectul, avand termen de finalizare la 31 decembrie 2006 vizeaza achizitionarea si instalarea unor sisteme de supraveghere performante, realizarea unor centre de comanda si control moderne, dar si echiparea a peste 180 de sedii si centre de instruire ale Politiei de Frontiera, in perspectiva acceptarii in UE. "Am ajuns la o noua intelegere cu EADS, dupa trei luni de negocieri si vom elimina toate suprapunerile semnate de Comisia Europeana care apar in contract", a declarat, ieri, Vasile Blaga, precizand ca acestea se situeaza cu aproximatie intre 80 si 122 milioane de euro. Exista riscul ca Romania sa returneze in jur de 160 milioane de euro, in cazul in care aceste suprapuneri nu vor fi anulate. O ultima evaluare a intregului proiect anunta costul final de 920 milioane de euro, la care insa, cu siguranta se vor mai adauga 20-25 de milioane de euro, necesare, asa cum solicita Uniunea Europeana, pregatirii politistilor de frontiera si separarii fluxurilor de turisti in porturi. Din cele 920 de milioane de euro, in jur de 437 sunt suportate de UE, restul trebuind platit de statul roman. "Suprapunerile intre actiunile finantate prin programe Phare si cele prevazute in contractul EADS, au fost deja identificate si am gasit un set de masuri care va permite eliminarea completa a acestora. Printre altele, am convenit asupra acceptarii utilizarii tehnologiei standard TETRA pentru comunicatiile mobile ale intregului Sistem Integrat de Securizare a Frontierei", a declarat Blaga.

Si PNA face verificari

Vasile Blaga, a anuntat la 26 mai ca EADS a acceptat propunerile partii romane de modificare a contractului incheiat de fostul Cabinet pentru securizarea frontierei de stat, in sensul eliminarii acelor prevederi care se suprapun cu masurile incluse in programele Phare. Decizia a fost comunicata autoritatilor romane dupa sedinta board-ului EADS, desfasurata in 25 mai. In 3 iunie, Biroul de presa al Parchetului National Anticoruptie anunta ca "avand in vedere materialele publicate in presa, in ultima perioada de timp - referitoare la incheierea si derularea contractului privind securizarea frontierei de stat intervenit intre Ministerul Administratiei si Internelor si concernul franco-german EADS - Parchetul National Anticoruptie s-a sesizat din oficiu, inca de la data de 30 mai 2005, efectuand acte premergatoare urmarii penale pentru a stabili daca s-au comis fapte de competenta sa".

Granite identice

Cum am mai scris, contractul pentru securizarea frontierelor, estimat initial la peste un miliard de euro, al carui titular este concernul european EADS, a fost semnat in august 2004 de Guvernul de la Bucuresti. Problema care se punea la timpul respectiv era ca autoritatile voiau sa securizeze intreaga frontiera a Romaniei (peste 3.100 de kilometri), nu numai portiunea la care face referire capitolul JAI (Justitie si Afaceri Interne). Pe de alta parte, in timpul negocierilor cu UE, Romaniei i s-a pus in vedere sa securizeze frontierele de nord si de est, adica granitele cu Moldova si Ucraina, urmand ca dupa 2007, restul granitelor sa se desfiinteze. In acest context, trebuie precizat ca Ungaria este deja membra a Uniunii Europene, in timp ce Bulgaria adera la UE simultan cu noi. Un simplu calcul demonstreaza faptul ca Romania ar fi securizat aiurea peste 1.000 de kilometri de frontiera inexistenta care ar fi costat aproximativ 350 de milioane de euro. In plus, punctele de trecere a frontierelor vor putea fi desfiintate. Practic, granitele Romaniei cu Ungaria sau Bulgaria vor fi identice, din punct de vedere al trecerii lor, cu cele dintre Franta si Germania. Spre exemplu, autoturismele inmatriculate in tarile din spatiul Schengen nu sunt oprite de politisti, soferii fiind doar obligati sa ruleze cu viteza redusa, iar controalele de frontiera se fac numai prin sondaj.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe