Tinta de inflatie, compromisa de majorarile de taxe si tarife

Daca la inceputul anului BNR se temea ca relaxarea fiscala ar putea conduce la cresterea consumului cu efecte nedorite pentru inflatie, banca centrala are acum o bataie de cap suplimentara, din cauza noilor majorari de taxe si tarife care vor creste in mod direct preturile. Cu alte cuvinte, tinta de inflatie fixata de BNR de 7% pentru acest an este in real pericol.
O conditie pentru ca politica de tintire directa a inflatiei a unei banci centrale (comunicarea publica a inflatiei anuale si urmarirea atingerii ei cu orice pret ar fi suportate de cresterea economica sau de somaj) sa fie de succes este ca politicile fiscale sa distorsioneze cat mai putin eficienta masurilor de politica monetara.
Or, in prezent, la noi se intampla tocmai invers.
Introducerea cotei unice a starnit unele temeri in ceea ce priveste cresterea consumului pe urma surplusului de bani ramas la salariu. Banca nationala nu se arata foarte ingrijorata de acest factor inflationist, dar recunostea ca ar putea exista probleme in cazul in care economia nu se va restructura pe masura cresterii consumului. Peste toate efectele cotei unice, pe consum si pe deficitul bugetar, banca centrala s-a considerat suficient pregatita pentru atingerea tintei de inflatie fixate initial. In fapt, a si comunicat ca relaxarea fiscala nu va determina modificarea tintei de 7% pentru finalul acestui an.
Insa, de luna trecuta, o data cu discutiile sau zvonurile despre Codul fiscal, a inceput sa se prefigureze un nou puseu inflationist - majorarea accizelor inainte de temenul normal. Oricare ar fi fost majorarea, daca ea se producea la mijlocul anului, atat BNR, cat si agentii economici ar fi fost pregatiti.

Capacitatea BNR de a raspunde prin curs s-a micsorat

Banca centrala are acum capacitatea de a raspunde la socuri neprevazute, provocate, de exemplu, de capitalurile speculative, prin ajustarea corespunzatoare a nivelului instrumentelor de politica monetara pentru respectarea tintei. Guvernatorul Mugur Isarescu a spus cu diferite ocazii ca BNR va scadea brusc cursul leului daca va observa iesiri masive de capitaluri speculative. Dupa modificarea Codului fiscal, aceasta solutie este aproape compromisa. BNR va avea de ales intre evitarea derapajului monetar provocat de specula si compromiterea tintei de inflatie si, implicit, a increderii mediilor investitionale in capacitatea bancii centrale de a se achita de sarcini.
La finalul anului trecut, BNR a lasat leul sa se intareasca in ceea ce a insemnat un exercitiu de trecere la tintirea directa a inflatiei. Indicele preturilor de consum trebuia sa coboare in 2004 sub 10% si s-a intamplat asa datorita, intr-o anumita masura, si politicii de curs, cum aveau sa recunoasca oficialii BNR. Acum, orizontul de crestere a monedei nationale este afectat de perspectiva iesirii capitalurilor speculative.
De cealalta parte, leul nu poate fi lasat sa cada foarte mult, pentru ca majorarile de natura fiscala au dus deja inflatia la 3,5%, dupa BNR, si chiar de 5,8%, cu majorarile tarifelor la utilitati, dupa un studiu al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Potrivit GEA, calculele realizate arata ca o crestere simultana a preturilor la utilitati cu procentele anuntate ar conduce la o inflatie suplimentara de 7,7% pentru preturile reglementate si de 5,2% pentru cele nereglementate, altfel spus, o inflatie suplimentara medie de 5,8%.
Analiza a luat in calcul majorarile de tarife anuntate de autoritatile romane, cu 35% la gaze naturale, 5% la energie electrica si 20% la energie termica.
Concluzia este ca intr-un astfel de context, politica fiscala trebuia ajustata astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie. Realitatea este, insa, ca mixul de politici monetare si fiscale, evocat de Isarescu, nu s-a materializat, iar obiectivul de inflatie a ramas exclusiv pe umerii bancii centrale. Guvernatorul Mugur Isarescu va aparea azi intr-o conferinta de presa in care va comunica ultimele estimari in ceea ce priveste inflatia de anul acesta.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe