"In forma in care se prezinta acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justitiei nu corespunde nici exigentelor unui stat de drept si democratic, asa cum Constitutia Romaniei proclama emblematic in articolul 1, si nici asteptarilor romanilor, care isi doresc o justitie independenta, bazata pe lege si neinfluentabila. Am decis, ca atare, sa trimit intregul pachet legislativ inapoi la Curtea Constitutionala si, in paralel, sa sesizez Comisia de la Venetia. De aceea, fac un apel catre Curtea Constitutionala de a nu se grabi si a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constitutional comun in Europa si care sprijina statele care doresc sa puna structurile juridice si institutionale in acord cu standardele si bunele practici internationale in materie de democratie, preeminenta a dreptului si a protectiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constitutional de urgenta", a spus Iohannis.

El s-a declarat convins ca judecatorii CCR "isi respecta statutul de garanti ai suprematiei Legii fundamentale si de aparatori ai democratiei prin drept, astfel incat vor avea toata deschiderea pentru un demers care isi propune sa asigure respectarea in Romania a principiilor si valorilor democratiei europene".

"Dupa ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o noua analiza a legilor si voi decide atunci daca se impune o reexaminare", a completat Iohannis.

El a amintit parcursul legilor justitiei.

"In toamna lui 2016 a fost campanie electorala pentru parlamentare si PSD a imbrobodit poporul cu un program numai lapte si miere si au castigat alegerile si au ajuns la guvernare, dar a urmat cu totul si cu totul altceva: a inceput asaltul asupra justitiei din partea PSD. (...) La inceputul anului 2017 au venit cu acea infama OUG 13. Acea Ordonanta am reusit sa o oprim impreuna. Sute de mii de romani de buna credinta au protestat atunci in strada pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat in Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justitiei a ajuns acum si in faza in care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originala, ca sa nu ma exprim altfel, graba lipsita de orice justificare si modul autoritar in care s-au desfasurat dezbaterile parlamentare au determinat in final foarte multa neincredere. Reforma justitiei, cum este clamata de PSD, este in continuare contestata de asociatiile profesionale ale magistratilor si trezeste mari ingrijorari ale partenerilor externi", a spus Iohannis.

Seful statului a subliniat ca "nu putem sa asistam pasivi la o rescriere din mers a Constitutiei".

"Intr-o democratie autentica, separatia puterilor in stat inseamna o colaborare constructiva pentru realizarea interesului public, respect reciproc intre institutii, dar mai ales echilibru si controlul reciproc intre acestea. Legile justitiei au rol esential in punerea in aplicare a acestor principii. Intregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament intr-o saptamana si apoi natural au fost necesare mai bine de patru luni si trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul ca rezultatul deliberarilor parlamentare ar fi avut de castigat, daca textele ar fi fost mai bine fundamentate si pe larg dezbatute", a adaugat el.

El a aratat ca Legea 303/2004 referitoare la statutul magistratilor, Legea 304/2004 referitoare organizarea judecatoreasca si Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt deplin adecvate nici cadrului constitutional intern si nici standardelor europene in materie.

"Unele dispozitii ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor au fost declarate neconstitutionale in doua randuri. Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori raspunderea magistratilor contravin in continuare Constitutiei, iar statutul procurorului este mult fragilizat. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a venit deja la promulgare si am constatat ca, in forma la care a ajuns, dupa ce a fost o data reexaminata de Parlament, inca mai ridica probleme. Noile reguli privind admiterea in magistratura pot avea consecinte importante asupra functionarii instantelor cu riscul de a bloca actul de justitie. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu sa eficientizeze justitia, ci sa timoreze magistratii. In paralel, sunt eliminate garantii ale independentei organizatorice a justitiei, prin cresterea rolului Ministrului Justitiei in detrimentul CSM. Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericita, caci ea instituie o segregare a garantului independentei justitiei prin transferul masiv de atributii de la plenul CSM la sectii, probabil dupa dictonul divide et impera", a precizat Iohannis.