Cabinetul Grindeanu implineste, vineri, 100 de zile de mandat, dar care intr-un timp scurt s-a confruntat cu mai multe situatii conflictuale, inclusiv cu societatea civila si despre care presa internationala a vorbit in mai multe randuri. Grindeanu si-a descris mandatul, atunci cand a fost numit in functia de prim-ministru, ca fiind unul ”ambitios”, membrii cabinetului adoptand intr-un timp, de asemenea scurt, mai multe acte normative prin care au crescut salariul minim pe economie si pensia minima garantata.

Guvernul si-a intrat oficial in functie in data de 4 ianuarie 2017, Sorin Grindeanu fiind al 13-lea prim-ministru al Romaniei din ultimii 27 de ani. El a ajuns in functia de sef al Executivului dupa ce presedintele Klaus Iohannis a refuzat prima propunere a coalitie de guvernare PSD-ALDE, respectiv pe actualul vicepremier si ministru al Dezvoltarii, Sevil Shhaideh.

Dupa ce toti membrii Guvernului au depus juramantul seful statului a tinut un discurs in care le-a spus ministrilor ca spera sa-si indeplineasca promisiunile electorale si spera ca ”intr-o buna zi” sa-i explice cum se vor incadra in deficitul bugetar de 3%, cu toate cresterile de salarii si scaderile de impozit si TVA cuprinse in programul de guvernare.

La nici o luna de la instalarea in functie a urmat primul conflict in care Guvernul a fost implicat, initiativele sale de gratiere si amnistie, precum si de amendarea Codului Penal pentru punerea in acord cu o decizie anterioara a Curtii Constitutionale generand proteste masive de strada in toata tara, dar si in multe comunitati de romani din toata lumea, scrie News.ro.

Pe 18 ianuarie presedintele Klaus Iohannis a mers inopinat la sedinta de Guvern, dupa ce aparusera informatii ca va fi adoptata o OUG privind gratierea. Dupa o discutie cu premierul si cu ministrul Justitiei de atunci, Florin Iordache, seful statului a afirmat, in sedinta, ca premierul Grindeanu l-a asigurat ca gratierea si modificarea codurilor penale nu se regasesc pe ordinea de zi suplimentara a sedintei si ca nici nu vor fi ”bagate peste noapte” in nicio sedinta, ci ”vor fi puse in transparenta”.

"Cunoasteti povestea, ca este un elefant in incapere, dar nu se vede. Sunt doi elefanti: ordonanta de gratiere si ordonanta de modificare a Codurilor penale. Evident ca si despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineata, iar domnia sa mi-a spus ca discutia avusese loc deja cu anumiti colegi din Guvern si ca nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentara aceste doua chestiuni", a afirmat presedintele.

Citeste si:
Klaus Iohannis, după adoptarea moțiunii de cenzură. „Este momentul...
Klaus Iohannis, după...

Pe 20 ianuarie, Iohannis a cerut Guvernului sa retreaga proiectele de OUG privind gratierea si modificarea Codurilor penale, afirmand ca sunt ”neavenite, inacceptabile si par a fi facute cu dedicatie, o spun cele mai autorizate voci din Justitie”.

Pe 31 ianuarie, Guvernul s-a intrunit in sedinta, la finalul careia ministrul Justitiei anuta ca a fost aprobat proiectul de lege privind gratierea unor pedepse si prin Ordonanta de Urgenta s-a adoptat modificarea codurilor penale, fiind publicata in Monitorul Oficial in jurul orei 1 noaptea.

Proteste in Piata Victoriei

Au urmat o serie de proteste in Piata Victoriei, in tara si in multe comunitati de romani din toata lumea care au cerut abrogarea OUG 13.

Mai multe zile situatia tensionata de la Bucuresti a stat pe prima pagina a presei internationale. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, si prim-vicepresedintele CE, Frans Timmermans, au sustinut intr-o declaratie comuna ca lupta anticoruptie trebuie sa avanseze, nu sa fie subminata si ca urmaresc ”cu foarte mare ingrijorare” situatia din Romania.

Citeste si:
Ciucă este așteptat să-și depună mandatul de premier. Totul depinde...
Ciucă este așteptat să-și...

Pe 5 februarie Guvernul a abrogat OUG 13, iar la scurta vreme Florin Iordache si-a dat demisia de la sefia Ministerului Justitiei, in locul sau fiind numit fostul judecator al CCR Tudorel Toader.

Pe 22 februarie, Comitetul Executiv National al PSD a votat modificarile din componenta Guvernului Grindeanu, astfel ca Tudorel Toader a fost numit la Justitie, Mihai Tudose a preluat ministerul Economiei, inlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, care a fost numit in fruntea ministerului Mediului de Afaceri si Antreprenoriat, iar Rovana Plumb a preluat ministerul Fondurilor Europene, inlocuind-o pe Mihaela Toader.

Recent Sorin Grindeanu a mai fost nevoit sa faca o remaniere, dupa ce copresedintelui ALDE, Daniel Constantin i s-a retras sprijinul politic. El a fost inlocuit atat in functia de vicepremier cat si de cea de ministru al Mediului de Gratiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relatia cu Parlamentul. Portofoliul ei a fost preluat de liderul senatorilor ALDE, Viorel Ilie.

Prima motiune de cenzura

Pe 8 februarie, Guvernul Grindeanu s-a confruntat cu prima motiune de cenzura, care insa a fost respinsa.
Citeste si:
Bilantul primelor 100 de zile de guvernare, facut de Liviu Dragnea
Bilantul primelor 100 de zile...

O alta problema pe care Guvernul a avut-o de gestionat a fost legata de bugetul pe anul 2017, presedintele Klaus Iohannis declarand dupa sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii de la sfarsitul lunii ianuarie, ca proiectul de buget pregatit de Guvern, care urma sa fie trimis Parlamentului, este unul problematic, care prevede o crestere foarte mare a cheltuielilor, afirmand ca este prea optimist si supraevaluat, fara sa existe o explicatie pertinenta pentru aceasta crestere foarte mare. Seful statului a cerut timp pentru o analiza mai aprofundata si in functie de aceasta sa decida daca va promulga proiectul sau il va retrimitre in Parlament.

CSAT a avizat favorabil, pe 31 ianuarie, proiectele de buget ale institutiilor cu atributii in domeniul sigurantei nationale, seful statului precizand ca premierul s-a angajat ca, la rectificarea bugetara, ”sa vina in completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, in special in domeniul salarizarii personalului”.

Citeste si:
Revoltă națională din cauza legii pensiilor. Ambulanțierii au...
Revoltă națională din cauza...

Pe 16 februarie, Klaus Iohannis a anuntat ca a promulgat legea bugetului de stat si bugetul asigurarilor sociale, el mentinandu-si insa obiectiile cu privire la cifrele pe care este construit bugetul pe 2017, motiv pentru care a cerut Guvernului responsabilitate.

In aceeasi zi, seful Executivului avertizase, in debutul sedintei de Guvern, ca, din cauza intarzierii promulgarii bugetului pe 2017, masurile din programul de guvernare sunt puse sub semnul intrebarii, precizand ca aceasta intarziere ”se duce in lant” nu doar catre ministere, ci si catre autoritatile judetene si autoritatile locale.

La jumatatea lunii martie, o misiune a Fondului Monetar International a facut o vizita in Romania, dupa ce, potrivit estimarilor lor, impactul asupra bugetului al tuturor masurilor promise de PSD inainte de alegeri ar fi echivalent cu 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei. Premierul le-a prezentat acestora viziunea Cabinetului sau si i-a asigurat ca masurile luate de Guvern au fost foarte bine analizate inainte de a fi aplicate.

In acest timp Grindeanu a trebuit sa se confrunte si cu o problema in interiorul PSD din cauza ca, potrivit informatiilor care circulau in presa, i-a cerut demisia lui Florin Iordache, insa acesta a refuzat, fiind sustinut de liderul PSD Liviu Dragnea.

Pe 7 februarie premierul Sorin Grindeanu nu a mers in Parlament pentru a asista la discursul presedintelui Klaus Iohannis pentru ca nu primise invitatie de la conducerea Legislativului, respectiv Liviu Dragnea. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a venit cu lamuriri in acest sens.

”Guvernul nu participa si nu a participat nici in trecut cand presedintele a vorbit in Parlament. Noi consideram ca asa trebuie, conform principiului separatiei puterilor in stat”, a explicat seful Senatului.

Cei doi au negat ca ar exista divergente intre ei, Dragnea afirmand ca e "foarte bun prieten" cu Grindeanu, dar acest lucru se va schimba daca seful Executivului nu va respecta programul de guvernare si a precizat ca nu se refera la schimbarea lui din functie.

Guvernul Grindeanu a adoptat mai multe acte normative prin care a majorarat salariului minim de la 1.250 la 1.450 de lei, precum si a punctului de pensie, dar si a pensiei minime garantate de la 400 la 520 de lei. De asemenea Minisetrului Apararii i-a fost alocat 2% din PIB acesta fiind angajamentul asumat de Romania in NATO. De asemenea, Executivul a adoptat o Ordonanta de urgenta prin care toti studentii din invatamantul superior, acreditat din Romania, de stat sau privat au gratuitate la tren. De asemenea, de la 1 februarie au fost eliminate 102 taxe nefiscale, Lege in privinta careia presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale o sesizare prin care solicita declararea actului normativ ca neconstitutional in integralitate. CCR a decis ca legea este constitutionala.

O lege asteptata de mult timp de mediul de afaceri este cea a preventiei care acum se afla in dezbatere publica. Legea Preventiei prevede ca firmele nu vor mai fi sanctionate imediat de catre autoritati, in cazul descoperirii unor nereguli, ci vor fi mai intai consiliate de organele de control. Proiectul insa intra la capitolul nerealizari pentru ca ar fi trebuit aprobat de Guvern pana pe 23 februarie. Tot la nerealizari intra si Legea salarizarii unitare care initial urma sa fie asumata de Guvern si trimisa in Parlament. Insa Ministerul Muncii doar a elaborat proiectul.

Olguta Vasilescu anunta ca luni proiectul va fi depus la Parlament astfel incat toti parlamentarii PSD sa-l poata semna in calitate de coinitiatori. Luni, insa, Liviu Dragnea a anuntat ca Proiectul legii salarizarii unitare nu va mai fi depus la Parlament in cursul zilei, deoarece doreste sa fie consultat de toti parlamentarii si ”sa-si mai dea lumea cu parerea”, acesta putand fi accesat pe site-ul PSD.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.