Pentru francezi, Ioana d`Arc este nu numai eroina lor nationala, ci si o sfinta. Spre marea lor dezamagire, insa, moastele Fecioarei din Orleans s-au dovedit a fi, de fapt, un fals de proportii. Fragmentele umane "redescoperite" in 1867 in podul unei farmacii din Paris, intr-un vas cu inscriptia "ramasite strinse de sub rugul pe care a ars Ioana d`Arc", s-au dovedit a fi, de fapt, fragmente ale unei mumii egiptene datind de acum doua milenii si jumatate.

"Moastele" eroinei constau, de fapt, dintr-o coasta de provenienta indiscutabil umana, citeva bucati de lemn ars, un fragment de pinza de in si un femur de pisica. Acest din urma "ingredient" a fost adaugat pentru a da mai multa greutate falsului, intrucit Ioana d`Arc, acuzata de vrajitorie, a fost arsa pe rug in 1431. Iar in secolul al XV-lea, exista obiceiul ca pe rugurile vrajitoarelor sa se arunce pisici negre.

Autentificate de Biserica la putina vreme dupa "redescoperire", moastele au ajuns, in cele din urma, la muzeul din Chinon, in vestul Frantei. Recent, un colectiv de biologi francezi, condus de medicul legist Philippe Charlier de la spitalul Raymond Poincaré, a primit aprobarea sa efectueze un set de analize asupra ramasitelor atribuite Ioanei d`Arc.

Citeste si:

Prima surpriza a fost oferita de datarea cu radiocarbon, din care a rezultat ca vechimea coastei era nu de cinci secole si jumatate, ci de peste doua milenii. La analizele chimice si spectroscopice efectuate ulterior au fost descoperite substante folosite de imbalsamatorii din epoca de sfirsit a Noului Imperiu egiptean.

Un alt argument in sprijinul acestei datari este mirosul de vanilie (un alt ingredient preferat de imbalsamatorii din Egiptul Antic) al "moastelor". "Concluziile profesorului Charlier nu ne mira deloc", a declarat presei franceze, Vincent Bertrand, purtatorul de cuvint al Arhiepiscopiei de Tours (in a carei proprietate se afla controversatul "exponat"), "intrucit circumstantele descoperirii acestui artefact sint destul de dubioase".