Abilitatea umana de a reduce nevoia de odihna este unul dintre cele mai comune mituri legate de somn. De fapt, fiecare ora nedormita se acumuleaza intr-o datorie de somn printr-un proces homeostatic, care regleaza si contorizeaza cantitatea zilnica de somn necesara unei persoane. Avind in vedere nivelul scazut de informare a publicului cu privire la consecintele lipsei de odihna, numarul mare al accidentelor cauzate de privarea de somn nu este intru totul surprinzator. De fapt, anchete speciale au stabilit ca lipsa de odihna a stat la baza multor dezastre celebre, incluzind esuarea vasului petrolier Exxon Valdez, explozia navetei Challenger, precum si accidentul nuclear de la Cernobil.

Catastrofe nedormite

In cazul esuarii marelui transportator petrolier Exxon Valdez, ancheta Consiliului national pentru siguranta transportului din SUA a stabilit ca principalul raspunzator pentru acest dezastru a fost matelotul III al vasului, care dormise numai sase ore in ultimele doua zile. In loc sa execute din timp manevra de intoarcere a vasului, matelotul a actionat tirziu si a incercat sa schimbe directia de navigare inainte de a opri pilotul automat. Ca atare, nava a iesit din canalul de navigare si a esuat, provocind in martie 1989 cel mai mare dezastru de acest gen din istoria SUA.

Citeste si:

Cit priveste erorile umane care au contribuit la explozia navetei Challenger si la dezastrul de la Cernobil, ele s-au bazat de asemenea pe privarea de somn. Ancheta autoritatilor americane a stabilit ca inginerii NASA, care au decis lansarea navetei Challenger in ciuda temperaturii scazute, erau extenuati si extrem de privati de somn. In final, frigul a cauzat ruperea unei garnituri in propulsorul drept al rachetei, ceea ce a dus la explozia ei si la moartea intregului echipaj la numai 73 de secunde dupa lansare. In schimb, datele privitoare la accidentul nuclear de la Cernobil sint mult mai putin concludente, in parte din cauza lipsei de transparenta a anchetei desfasurate de autoritatile sovietice. Se stie insa ca dezastrul s-a produs la ore tirzii din noapte, atunci cind tendinta de a adormi este cea mai pronuntata. Asa cum rezulta din cartea inaltului oficial sovietic Grigori Medvedev, "Adevarul despre Cernobil", tehnicienii de la reactorul patru au comis sapte erori grave in testarea sa, uitind inclusiv sa porneasca sistemul de racire de urgenta.

Ce zice stiinta

Astfel de accidente au stimulat insa interesul stiintific pentru somn. Pe baza testarii vitezei de reactie psiho-motorii a mai multor subiecti, dr. William Dement, directorul Centrului pentru studierea somnului de la Stanford University, a estimat ca orice persoana cu o datorie acumulata mai mare de 50 de ore poate reprezenta un real pericol pentru siguranta celor din jur. In plus, intr-o cercetare coordonata de dr. Thomas Wehr, de la Institutul National de Sanatate din SUA, s-a masurat timpul de adormire pentru un grup de subiecti si s-a stabilit ca necesarul acestora de odihna ramine stabil in jurul a opt ore, depinzind de virsta si de alte caracteristici.