Zilele trecute, Executivul a aprobat transferarea Palatului CEC catre Municipalitatea Bucurestiului. Edificiul face parte din patrimoniul national si va gazdui in viitor Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti. Guvernul va plati Casei de Consemnatiuni 17,7 milioane euro, pentru preluarea cladirii, CEC-ul mai avand dreptul s-o foloseasca timp de 2 ani de la data transferului de proprietate. Palatul si terenul au fost evaluate de 23,7 milioane euro. S-a convenit ca pentru diferenta de 5 milioane de euro, in proprietatea bancii va fi trecut un teren de 2.700 mp pentru construirea noului sediul. Acesta se afla pe cheiul Dambovitei, in imediata apropiere a Spitalului Municipal.

Ridicat pe locul unei biserici

Ca institutie, CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege inaintata de Alexandru Ioan Cuza. Primul sediu a fot modest, in trei camere mai mici din sediul Ministerului de Finante al vremii. In 1875 s-a inceput construirea unei cladiri proprii. Pe terenul respectiv, existase biserica Sf. Ioan cel Mare, inzestrata si cu un han. Datand din secolul al XVI-lea, asezamintele fusesera restaurate de Brancoveanu in 1703, dar degradandu-se in timp, au fost demolate in 1875.

Ceremonia inceperii lucrarilor a avut loc in 8 iunie 1897. S-a desfasurat in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta, a primului ministru Dimitrie Sturza, a lui Ion C. Bratianu, ministru al Lucrarilor Publice, a lui G. Cantacuzino, ministru de Finante si a altor personalitati. Arhitectul ales pentru a proiecta Palatului CEC-ului a fost un francez, pe nume Paul Guttereau, absolvent al Scolii de Arta de la Paris. Executia s-a incredintat arhitectului Ion Socolescu.

Noul palat trebuia sa fie o cladire monumentala, "demna de progresul arhitectonic din secolul al XIX-lea si de gradul civilizatiunei la care tinde Romania", spunea directorul de atunci al Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Incepute in vara lui 1897, lucrarile s-au terminat in 1900. De atunci si pana astazi, edificiul a trecut prin cei 106 ani fara modificari notabile.

Cu evidente elemente caracteristice academismului francez de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Palatul este o constructie bine proportionata, cu o fatada simetrica, in mijlocul careia se deschide intrarea, pusa in evidenta de o monumentala arcada in plin centru, sustinuta de o parte si de alta de cate doua coloane gemene, in stil compozit. Cele patru volume de colt, decorate cu frontoane si steme, sunt acoperite de cupole in stil renascentist. O cupola si mai mare acopera holul central.

Portretele lui Carol I si Ferdinand, acoperite cu vopsea

Citeste si:

O atentie deosebita s-a acordat Salii de Consiliu aflata la nivelul superior al cladirii, avand plafonul pictat de Mihail Simonidi, reprezentand-o pe "Zeita Fortuna impartind daruri, dupa Independenta". Panza cu aceeasi tema a fost expusa in 1900 la Expozitia Internationala de la Paris, in Pavilionul romanesc, obtinand medalia de argint. Pe peretii laterali ai acestei sali sunt patru picturi reprezentandu-i pe Carol I si regina Elisabeta, realizate de Mihail Simonidi, si pe Ferdinand si regina Maria, executate de Costin Petrescu.

Democratia judicioasa a fatadelor, echilibrul volumelor care-l compun fac din Palatul CEC un superb monument de arhitectura, avand calitatea de bun patrimonial cu valoare nationala. In anii comunismului, tablourile suveranilor Romaniei au fost acoperite cu vopsea maro si singura dovada care a ramas si care vorbea despre existenta lor au fost cateva fotografii alb-negru, de dimensiuni mici. Picturile au fost recreate de un artist plastic contemporan, Valentin Tanase, care le-a recuperat de la... uitare, printr-o minutioasa munca de documentare.

A cercetat piese de epoca, fotografii, portrete, vesminte coroane etc. Acum, cromatica este in tonalitate realista, iar compozitiile tablourilor subliniaza contextul epocii fiecarei perechi regale Carol I si Elisabeta sunt pictati in peisaj natural, care aminteste de Muntii Bucegi, unde este Pelesul, iar Ferdinand si Maria au pe fundal Catedrala din Alba Iulia, unde, in 1922, au fost incoronati regi ai Romaniei. Realizate in ulei, picturile au dimensiuni mari: 3m x 1,6 m, primele doua si 3m x 1,25 m celelalte.

Palatul ramane imaginea CEC inca 20 de ani

Acest edificiu impozant va deveni Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti, actualul Palat Sutu ramanand muzeu de istorie a orasului. El va ceda uriasa sa pinacoteca in fostul sediu al CEC-ului. In presa au aparut si informatii despre un presupus drept de proprietate al familiei Sutu asupra Palatului, dar CEC a anuntat ca nu exista nici o posibilitate de revendicare, pentru ca, a explicat conducerea bancii, "de la inceput cladirea s-a aflat in proprietatea Casei de Economii si Consemnatiuni, din ale carei fonduri a fost construita. Si terenul a fost cumparat tot cu bani proprii".

De altfel, vanzarea Palatului a fost trecuta in contractul de privatizare a CEC, la cererea expresa a candidatilor pentru preluarea bancii, care considera ca sunt prea mari costurile de administrare a cladirii, a lamurit zvonurile presedintele institutiei, Eugen Radulescu. Banca va mai putea pastra imaginea Palatului inca 20 de ani dupa incheierea tranzactiei si va avea voie sa foloaseasca sigle cu reprezentarea vizuala a acestuia.