Cine a tradat democratia?

La 20 de ani dupa ce "The Closing of the American Mind" provoca un enorm scandal in lumea academica americana, celebra diatriba impotriva orientarii "stingiste" si relativiste a establishment-ului intelectual de peste ocean este disponibila acum si in romaneste, intr-un moment in care discutiile despre prezenta militara in Irak si despre legitimitatea politicii externe a administratiei Bush ii confera un plus de actualitate. Voluntarismul propus de ideologii si strategii neoconservatori si sustinut, in special, de catre vicepresedintele Dick Cheney si de catre secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, reprezinta, fireste, optiuni politice care trebuie integrate in contextul de dupa 11 septembrie si care nu pot fi puse exclusiv pe seama unor teorii abstracte si, cu atit mai putin, a unor subtile conspiratii intelectuale.

"Cum universitatile au tradat democratia"

Istoria cartii lui Allan Bloom si a influentei ei asupra spiritului public american a carui decadere o deplinge trebuie inteleasa mult mai nuantat. Profesor la Cornell, apoi la Toronto si Chicago, Bloom apartine unei generatii de intelectuali formati in atmosfera de optimism academic a scolilor publice din SUA anilor ’50. Schimbarile sociale si culturale profunde de la sfirsitul deceniului urmator, a caror origine a fost in mare masura universitara, au marcat experienta celui care a fost unul dintre discipolii politologului si filosofului politic Leo Strauss.

"Criza spiritului american. Cum universitatile au tradat democratia si au saracit sufletele studentilor" este o carte care, cel putin ca pretext, incearca sa surprinda, din perspectiva profesorului, aceasta experienta a doua decenii in care revolutia din universitatile americane s-a propagat, treptat, in afara zidurilor scolii si a patruns in spatiul public si mediatic. "Acest eseu este scris din perspectiva unui profesor", sint cuvintele cu care Bloom isi prefateaza lucrarea.

"Adevarul este relativ"

Dar Bloom este un filosof politic, iar "The Closing of the American Mind" este, inainte de toate, o carte polemica in care criticile autorului se indreapta in primul rind impotriva a ceea ce, la vremea respectiva, era noul relativism promovat de colegii sai de catedra. In 1987, cind este scrisa cartea, exista deja, dupa spusele lui Bloom, "un lucru de care un profesor poate fi absolut sigur: aproape fiecare student care intra la universitate crede ca adevarul e relativ".

Studiul istoriei este principala justificare invocata in favoarea acestei opinii: "Dintotdeauna oamenii au socotit ca au dreptate, si asta a dus la razboaie, persecutii, sclavie, xenofobie, rasism si sovinism". Daca lucrurile au stat asa, atunci solutia, pentru noi, cei de azi, ar fi simpla: sa renuntam la fermitatea convingerilor noastre pentru ca numai asa vom reusi sa evitam intoleranta si ceea ce a fost mai rau in istoria noastra recenta. "Problema (relativistilor) nu e de a corecta greselile si de a avea cu adevarat dreptate", cum spune cu taioasa si inteligenta ironie Bloom, ci pur si simplu de a nu mai crede ca ai dreptate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe