Cantitatea de praf din Bucuresti este de peste zece ori mai mare decit in celelalte capitale europene, situatie determinata, printre altele, de disparitia a aproximativ 60% din spatiile verzi din Capitala. "Cantitatea de praf este de 260-280 de tone pe kilometru patrat. Acest lucru nu este intilnit in nici una dintre capitalele din Europa, unde este vorba despre o cantitate de sub 20 de tone pe kilometru patrat", a declarat Florin Vasiliu, vicepresedintele Asociatiei Expertilor de Mediu. Acesta a adaugat ca praful este generat in cantitati considerabile in interiorul Bucurestiului. Insa o mare cantitate de praf vine mai ales din Baragan, adus de vint, deoarece exista foarte putine perdele de protectie in jurul Capitalei.

Spatiile verzi au disparut o data cu comunismul

"Spatiile verzi reprezinta o bariera importanta impotriva prafului. Acestea purifica aerul si diminueaza poluarea fonica. Totodata, ele ajuta la atenuarea diferentelor de temperatura intre anotimpuri si intre zi si noapte", a mai spus vicepresedintele Vasiliu. In plus, el a afirmat ca numarul spatiilor verzi a scazut foarte mult, in Bucuresti fiind acum aproximativ 13 milioane de metri patrati de spatii verzi, fata de 35 de milioane de metri patrati in 1989. Potrivit lui Vasiliu, media spatiilor verzi la nivel european este de circa 33%, in timp ce in Romania valoarea medie este estimata la aproximativ 28% din suprafata tarii.

Citeste si:

Praful le ia bucurestenilor trei ani din viata

Reprezentantul Asociatiei Expertilor de Mediu a mentionat ca praful combinat cu poluarea, care in Bucuresti este in proportie de 70% industriala, si cu lipsa spatiilor verzi conduc la scaderea sperantei de viata, sub media pe tara, cu doi sau trei ani.