Porcul si mistretul apar deseori in vestigiile artistice descoperite in vechile teritorii ale tracilor. Se poate presupune ca la 20 Indrea geto-dacii aveau un ritual privind sacrificarea porcului si ca romanii au mostenit obiceiul, caci altfel nu se explica de ce, in toiul postului de Craciun, acestui animal i se face pomana, care e mancata de cei care participa la taiere.
Chiar si denumirile zilei de 20 Indrea, in calendarul popular, de Ignatul Porcilor, Ignatul sau Inatoarea, se explica prin HENETI, atestat ca trib trac, nume ce se traduce prin "scufundare in apa; purificare; jertfa; (a)sfintire", de unde romana a mai mostenit a inota, chindie, condei si a incondeia.

Zilei i se mai spune si Craciunul Tiganilor.

Citeste si:

Cand se taie porcul, e bine sa te ungi cu sange pe obraz, ca sa fii ferit de varsat. E rau sa lucrezi in ziua de Ignat, fiindca iti vor rupe porcii straiele intinse pe gard. Cine nu aude la Ignat porc taindu-se e bine sa-si intepe degetul cu un ac, ca macar sa vada sange. Cand se taie porcul, e bine sa se dea de pomana o strachina plina cu faina si o mana de sare, ca sa nu se imbolnaveasca porcii ramasi in viata. Tot de Ignat e bine sa te manjesti cu sange de porc pe fata, ca sa fii rosu in obraz si sanatos in anul care vine.
Untura de la un porc negru taiat la Ignat este buna la vraji, indeosebi pentru bunul mers al oilor. Cu grasimea de porc taiat la Ignat se unge un mort banuit a fi strigoi. Cu carnea de porc negru taiat in aceasta zi se vindeca, acela ce o mananca, de boala de spurcat, care e un fel de durere ce se muta prin tot trupul. Vrajitoarele gatesc untura mare de la porcul taiat la Ignat pentru descantece de dragoste si alte farmece.