Incidentele de la Hadareni se repeta dupa mai bine de 12 ani. O data cu punerea sub sechestru bunurilor mobile si imobile ale satenilor care au incendiat casele unor familii de romi in toamna anului 1993, spiritele s-au incins in ultimele zile in localitatea de pe malul Muresului. O data cu executorul judecatoresc, care a pus sechestru pe mai multe case apartinand unor romani si maghiari, si-au facut aparitia zeci de jandarmi si membrii trupelor de interventie ale Politiei.

Ieri insa, in ciuda comunicatului oficial, echipele de jandarmi si politisti disparusera. In urma cu cateva zile, satul a devenit un adevarat butoi cu pulbere. Romanii si maghiarii care risca sa-si piarda casele sau autoturismele s-au revoltat si s-au considerat defavorizati de instante, iar romii - care au fost victime la vremea conflictului interetnic - au fost foarte mandri de ei. "Le luam casele, masinile, iar daca mai raman datori le luam si copiii!"- jubila ieri in fata birtului din sat un rom care, se pare ca, pe vremea conflictului, nici nu se afla in comuna.

Un alt actor principal al tensiunilor este un anume Vasile Budeanu, unul dintre cei opt care au fost obligati de instanta suprema sa plateasca despagubiri romilor ce au avut de suferit in urma incendierilor din 1993. Budeanu se agita in birt, se certa cu o sticla goala de bere si ameninta pe toata lumea ca va da foc la tot satul daca i se ia casa. Culmea este ca unul dintre politistii comunei ne-a recomandat sa obtinem mai multe informatii de la acest Budeanu. Oamenii din sat, romanii, sustin ca, in urma cu 12 ani, tot Budeanu ar fi dat tonul in actiunea de incendiere a gospodariilor romilor.

360 de romani, 150 de maghiari, 90 de romi

Comuna Chetani se afla la doar trei km de orasul Ludus si la 35 de km de municipiul Targu Mures, pe malul raului Mures. Hadareni face parte din aceasta comuna si are in jur de 600 de suflete, dintre care 360-370 sunt de etnie romana, aproximativ 150 sunt maghiari, iar restul romi. In toamna anului 1993, in urma unei incaierari in carciuma intre un roman si un rom, s-a organizat o adevarata vendeta impotriva acestora din urma.

Au fost incendiate mai multe case si gospodarii, cateva familii de romi s-au refugiat in padurile din imprejurimi, trecand cateva zile si chiar saptamani pana cand s-au mutat inapoi in sat. Autoritatile de la vremea respectiva au fost depasite, ba mai mult, sunt voci care sustin ca au incurajat aceste manifestari extremiste ale populatiei majoritare. In urma incendierilor, autoritatile au demarat o ancheta care a fost urmata de intocmirea unor dosare penale avand ca parti vatamate membrii familiilor de romi ale caror gospodarii au fost distruse partial sau integral in incendii.

Gestul populatiei majoritare a fost urmare a unor rateuri ale politiei. In perioada anterioara incendierilor, au fost reclamate zeci de furturi din ograda romanilor. Reclamatiile nu au fost rezolvate, iar incaierarea din birt a declansat un adevarat razboi interetnic. Procesele au durat aproape 12 ani, iar in momentul aplicarii deciziilor judecatoresti se risca izbucnirea unei noi revolte anti-romi.

Oficial, pe ulite ar trebui sa patruleze jandarmii

La fata locului au fost dizlocati zeci de jandarmi si politisti de la trupele de interventie, sustin autoritatile. Astfel, cel putin in prima etapa, au fost evitate violentele. Chiar in aceste momente mai multe echipe mixte de jandarmi si politisti patruleaza pe ulitele din Hadareni, se precizeaza intr-un comunicat oficial.

Conflictul poate izbucni in orice moment. Putem face aceasta afirmatie dupa cateva interviuri realizate cu locuitorii din Hadareni, indignati de punerea in aplicare a hotararii judecatoresti. "La mine sa vina sa-mi ia casa, ca ii tai gatu'" - se agita un majoritar care, culmea, nici nu este in grupul celor condamnati de instanta. "Tiganii ne fura recolta de pe camp. Acu' cinci minute au trecut pe aici cu o caruta de iarba proaspat cosita. Dar sub iarba se afla lucerna. Sunt niste criminali si trebuie exterminati!", urla un satean furios.

In fata scolii din sat doua cucoane gesticuleaza de zor. Una dintre ele pare a fi invatatoare. Intram in vorba cu ele, dar abia reusim sa ne prezentam ca se revarsa o adevarata avalansa verbala prin care sunt enumerate actiunile antisociale ale comunitatii romilor din sat. In fata birtului se plimba fara vreun tel anume un agent de politie. Intram in vorba cu el, dar replica lui este stupefianta: "Nu stiu daca e vreun conflict in sat, ca am fost trimis cu putin timp in urma, de sefu' sa am grija sa fie liniste in sat. Amabil, politistul ni-l recomanda pe domnu' Budeanu, care e prin birt si care "s-a ocupat de toate si cand a venit executorul".

Abordarea lui Budeanu este aproape imposibila. Sta la o masa din birt, are in fata o sticla de bere si un pahar gol. Urla nearticulat si fara sa oboseasca. Este greu de descifrat ce doreste sa ne comunice, dar din gesturile lui cu degetul aratator la gat deducem ca ameninta pe cineva cu moartea. Cu greu reusim sa intelegem ca Budeanu are intentii nu tocmai crestine, el vrea sa-i omoare pe toti tiganii din sat. Dupa cateva secunde isi reconsidera pozitia si tuna si fulgera ca va incendia tot satul daca "ciorile" vor pune mana pe casa lui, pentru care a muncit o viata intreaga.

Ce daca am furat? Daca nu avem!

Am incercat sa abordam si tabara cealalta, a romilor. La capatul satului Hadareni sunt casutele saracacioase ale romilor. Acestia nu sunt furiosi, ci mai degraba obraznici. "Voi romanii ar trebui sa stiti ca suntem multi si noi facem legea. Ce daca am furat? Daca nu avem! Voua va da statul tot ca sunteti romani, dar noi tiganii nu primim nimic. Ati vazut, acum va luam si casele si masinile, iar daca asta nu este destul, va luam si copiii!" - ne declara cu un calm iesit din comun un tigan.

Vorbele lui sunt identice cu cele ale unui alt membru al comunitatii cu care ne-am intalnit in centrul satului, in fata carciumii. Incercam sa-i explicam ca legile nu sunt de partea unora sau a altora, si castigarea unui proces nu inseamna ca trebuie continuate ostilitatile, dar tiganul nostru da din mana si scuipa scurt la o palma de varful pantofilor nostri. Se intoarce cu lehamite si intra in casa.

Am obtinut si opinia unui membru al comunitatii romilor si fara sa avem intentia de a poza in justitiari, vinovati sunt atat romii, cat si majoritarii, insa cea mai mare vina le apartine autoritatilor, care ar trebui sa gaseasca o modalitate de a calma indivizii de acest gen. Si, fireste si pe Vasile Budeanu, care cu tot dinadinsul cauta scandal.

Doar un politist

Desi intr-un comunicat al oficialitatilor se spunea ca in sat patruleaza mai multi politisti si jandarmi, ieri, pe la ora pranzului nu am dat de niciuna dintre patrule, desi am traversat in lung si in lat satul. La primarie am dat doar de secretar, care a tinut sa ne asigure ca este liniste si nu au fost incidente in ultimele zile. Tot de la secretar am aflat ca primarul comunei a plecat la Alba Iulia pentru a discuta despre finantarea unui proiect din fondurile SAPARD, iar viceprimarul "e prin Targu Mures cu treburi".

Conflictul interetnic este gata sa explodeze, in ciuda calmului autoritatilor. Este un gest iresponsabil, mai ales in contextul in care contribuabilul plateste deja sute de mii de euro cu titlu de despagubiri pentru romii din Hadareni pentru lipsa unei interventii prompte din partea autoritatilor in urma cu 12 ani.

Satenii au contestat sechestrul

Acestia au formulat contestatie la executare, ea fiind inregistrata la Judecatoria Ludus si avand termen de judecata 6 septembrie. Persoanele din Hadareni ale caror case au fost puse sub sechestru, in urma cu doua zile, au formulat contestatie la executare, aceasta fiind inregistrata la Judecatoria Ludus si avand termen de judecata in data de 6 septembrie.

Doua dintre cele sapte persoane pe ale caror case a fost pus sechestru, miercuri, platisera cele 210 milioane de lei vechi (21.000 RON), cat le reveneau pentru a despagubi tiganii, insa au avut parte de acelasi tratament ca si celelalte cinci persoane care n-au achitat suma, intrucat cei gasiti vinovati de incendierea caselor romilor in septembrie 1993 trebuie sa raspunda in solidar.

"Am platit la domnul executor si am chitante. Una pe 140 de milioane de lei (vechi, n.r.) emisa in 14 iunie si alta pentru 70,3 milioane, emisa in 19 iulie. Am luat toti banii imprumut, ca sa nu-mi ia casa, dar tot au pus sechestru. Domnul executor Huruba Eugen a pus sechestru si pe mobila nurorii mele, adusa ca zestre si pe mobila cumparata dupa nunta feciorului si pe partea de casa construita dupa nunta, pe tot. Am facturi doveditoare", a declarat Maria Bucur, una dintre cele doua persoane care au achitat suma de 210 milioane de lei vechi.

Desi sotul sau, care a fost gasit vinovat in acest caz, a decedat in urma cu aproape sapte ani, Maria Bucur trebuie sa raspunda acum pentru ceea ce s-a intamplat. Cei vizati de masura de executare se plang de modalitatea in care s-a procedat si spun ca nu au primit instiintare, iar Eugen Huruba a aparut la usa lor insotit de jandarmi si politisti si nu le-a prezentat vreun act din care sa reiasa calitatea sa.

In sat, majoritatea romanilor sunt revoltati de ceea ce se intampla si spun ca tiganii le fura recoltele de pe camp si ca statul le-a reconstruit acestora casele "mai mari decat au fost". Romii neaga insa toate aceste acuzatii, motivand ca ei au avut dintotdeauna cele necesare si spun ca mai iau cateodata din iarba de pe hotar, intrucat "iarba e de la Dumnezeu". "Nu fura, numai completeaza", a declarat o batrana din randul aceleiasi etnii.

Intampinarea tiganilor

Executorul judecatoresc a spus ca el nu a facut altceva decat sa puna in aplicare o hotarare a instantei si ca doar Judecatoria Ludus ar putea sa le dea castig de cauza romanilor gasiti vinovati de incendiere. Una dintre intampinarile depuse de romi la contestatia la executare, semnata de Lucretia Rostas pretinde chiar ca statul roman nu i-a reconstruit casa incendiata.

In cuprinsul intampinarii la contestatia la executare, aceasta roaga instanta luduseana sa respinga actiunea formulata de cei sapte romani, pe motiv de tardivitate. Potrivit actului, o intelegere amiabila nu mai este posibila, intrucat romanii au afirmat ca refuza sa plateasca si, daca ar fi avut vreo intentie sa le ofere daune banesti tiganilor ale caror case au fost incendiate, ar fi facut-o din septembrie 1993 si pana acum. "Referitor la reducerea sumelor, acest lucru nu este posibil, intrucat exista o hotarare judecatoreasca irevocabila care stabileste cuantumul", se arata in intampinare.

Aceasta precizeaza ca procesul solutionat cu obligarea romanilor la plata de despagubiri este diferit de cauza solutionata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in urma cu o luna, tot in favoarea romilor. "Statul roman se face vinovat ca a tergiversat cauza, nu a aplicat masurile necesare de parchete si instante, pentru nereconstruirea caselor noastre si discriminarea romilor.

Aceste daune nu au nimic in comun cu daunele ce trebuie platite de persoanele incendiatoare", se arata in documentul semnat de Lucretia Rostas. "In cazul in care instantele din Romania din nou vor aplica legile Romaniei dupa bunul plac, vom fi obligati sa ne adresam din nou CEDO", scrie Rostas in finalul documentului.

Documentele arata ca tiganii au fost despagubiti

In replica la aceste sustineri, la dispozitia presei au fost puse documente care demonstreaza ca tiganii au fost despagubiti. Potrivit unui document al unei comisii judetene din septembrie 1995, la acea data fondurile necesare reconstruirii a opt locuinte incendiate erau evaluate la 11.430 de lei, in timp ce costurile altor sase case necesar de reconstruit se ridicau la 68.920 de lei. Din prima suma, valoarea lucrarilor executate si nedecontate se ridica la 3800 de lei, documentul precizand, la acea data, ca una dintre case, de la numarul 12, apartinand Aureliei Mura Rostas, era terminata.

Potrivit unui tabel al Consiliului Judetean Mures, cu numarul 5619, din data de 23 decembrie 1994, pe numele a patru persoane (romii Moldovan Bazil, Lacatus I. Petru, Moldovan Adrian si Rostas Otilia) au fost depuse, pe carnet CEC, sume reprezentand sprijin financiar conform HG 773/1994 in valoare totala de 15 milioane de lei. Evaluarea "imobilelor avariate partial din satul Hadareni", datata 20 septembrie 1993, era, potrivit Mediafax, in valoare de 589.064 de lei.

Pagubitii erau Moldovan Tiberiu (locuind la numarul 41), Rostas P. Boca (locuind la numarul 49), Lacatus B. Galbenus (locuind la numarul 51), Lacatus P. Gruia (locuind la numarul 114), Lacatus Petru (locuind la numarul 115), Moldovan Maria (locuind la numarul 131), Lacatus P. Dagala (locuind la numarul 148) si Rostas Rarcia (locuind la numarul 157). Actiunea de miercuri, de punere a sechestrului pe bunurile urmaribile ale celor sapte persoane de nationalitate romana din localitatea mureseana Hadareni, vine in urma unei hotarari a Curtii de Apel Targu-Mures din februarie 2004, confirmata in luna mai a acestui an de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Sentinta Curtii de Apel Targu-Mures din 27 februarie 2004 a acordat victimelor constituite in parti civile despagubiri materiale in valoare totala de 1,3 miliarde de lei vechi si daune morale in valoare totala de 580 de milioane de lei vechi.

20 septembrie 1993

Conflictul de la Hadareni a izbucnit in seara zilei de 20 septembrie 1993, printr-o altercatie intre trei tigani, Gligor Ghetan si fratii Lacatus Rapa Lupian si Lacatus Aurel Pardailian. Conflictul spontan dintre cei trei a atras mai multe persoane, atat romani, cat si romi. La un moment dat, Lacatus Rapa Lupian l-a lovit cu un cutit in piept pe Craciun Chetan, care a decedat la scurt timp. Politia din localitate a incercat sa intervina, insa fratii Lacatus au refuzat sa se predea autoritatilor. Ei s-au ascuns intr-o locuinta din localitate si au amenintat ca vor ucide cateva persoane daca nu sunt lasati in pace.

Localnicii s-au adunat in jurul casei in care s-au ascuns cei doi, iar cateva persoane au inceput sa arunce cu pietre pentru a-i determina sa iasa si sa se predea. Doua persoane din multime au aprins o bucata de hartie si au aruncat-o in interiorul casei, care a inceput sa arda, iar Lacatus Rapa Lupian a iesit. Oamenii adunati in jurul casei au inceput sa-l loveasca pe acesta, conflictul amplificandu-se. In urma conflictului dintre romani si etnicii romi, din seara zilei de 20 septembrie 1993, de la Hadareni, patru persoane au murit, 14 locuinte au fost incendiate, iar alte patru au fost distruse partial.

Hotararea CEDO in cazul Hadareni

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat hotararea privitoare la sapte dintre cei 25 de reclamanti in cauza "Moldovan si altii impotriva Romaniei", care priveste evenimentele din localitatea Hadareni, judetul Mures, petrecute la 20 septembrie 1993, cand locuintele a 13 familii de romi au fost incendiate, in data de 12 iulie.

Astfel, CEDO a constatat incalcarea art. 3 (interzicerea torturii si a tratamentelor inumane si degradante), art. 6 alin. 1 (dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil), art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) si 14 (interzicerea discriminarii) coroborat cu art. 6 si 8 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, Curtea a respins capatul de cerere, intemeiat pe art. 6 alin. 1 din Conventie, potrivit caruia lipsa unei anchete eficiente care sa conduca la inculparea si condamnarea tuturor celor vinovati i-a privat pe reclamanti de dreptul de a formula o actiune civila in despagubiri impotriva statului. In aceste conditii, reclamantilor le-au fost acordate sume cuprinse intre 11.000 si 95.000 euro cu titlu de daune materiale si morale.

Angajamentele Guvernului

Curtea Europeana a Drepturilor Omului pronuntase in data de 5 iulie o hotarare partiala prin care confirma intelegerea amiabila intervenita in cauza Moldovan si Rostas impotriva Romaniei. In aceasta ordine de idei, Curtea retinuse ca Guvernul si 18 dintre cei 25 de reclamanti au convenit sa stinga litigiul pe cale amiabila. In aceste conditii, Curtea a decis scoaterea de pe rol a cauzei cu privire la acestia, apreciind ca angajamentele asumate de parti reprezinta o solutionare justa a cauzei, in conformitate cu standardele CEDO. Concret, Guvernul s-a angajat sa plateasca celor 18 reclamanti sume cuprinse intre 11.000 si 23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale.

De asemenea, Executivul s-a angajat sa initieze sau sa continue aplicarea unor masuri menite sa previna aparitia unor situatii similare in viitor, cuprinse in Strategia guvernamentala pentru imbunatatirea situatiei romilor din 2001. Printre acestea se numara imbunatatirea programelor educationale pentru prevenirea si combaterea discriminarii romilor, stimularea participarii romilor la viata economica, sociala, culturala si politica, respectiv identificarea, prevenirea si solutionarea conflictelor de natura sa genereze violente familiale, comunitare sau interetnice. In schimb, reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii fata de statul roman.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.