Membrii unor clanuri interlope, precum cel al Camatarilor sau Cordunenilor, inca isi mai coordoneaza afacerile din penitenciare prin intermediul telefoanelor mobile, care le sunt aruncate peste gardul puscariei sau ascunse in mancare, a declarat directorul ANP, Ioan Bala, la bilantul insitutiei.

Astfel, seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) s-a plans ca detinutii, multi dintre ei membri ai unor cunoscute clanuri interlope, au acces la telefoane mobile, cu ajutorul carora pot sa-si coordoneze diversele afaceri mafiote. "Cu certitudine pot sa va spun ca penitenciarele unde am descoperit cantitatile cele mai mari de telefoane mobile sunt Rahova, Jilava, Giurgiu si Margineni, unde de altfel se afla cantonate si o buna parte din clanurile interlope din Bucuresti si din zonele limitrofe. (...) As prefera sa nu ii nominalizez pe toti. Ramane o constanta a clanului Camatarilor in Bucuresti, din Braila am dispersat in urma unor semnale informative o alta grupare-Catag, in Bacau avem alte persoane reprezentative nu doar din clanul Hassan ci si cei veniti din clanul Cordunenilor de la Iasi. Exista si la Craiova si la Timisoara", a spus directorul Agentiei Nationale a Penitenciarelor, care a adaugat ca interlopii aflati in detentie au deseori dispute pentru zonele de influenta din penitenciar sau pentru datorii anterioare, transmite NewsIn.

"Modalitatile de introducere a telefoanelor si altor obiecte interzise sunt cuprinse intr-o gama de modalitati care incumba foarte multa creativitate. O sa gasiti de la modalitati banale de disimulare prin ascunderea lor la diversi parteneri care intra in unitatile noastre, la altele precum cele in care se arunca cantitati impresionante de telefoane peste gardurile unitatilor. Rahova exceleaza la acest capitol. Cred ca in fiecare dimineata aduna cateva teelfoane, pana la 10-12 telefoane. Mobilele sunt ascunse in diverse bunuri alimentare, in aparatura electronica si tehnica pe care au dreptul sa o aiba asupra lor, o multitudine de persoane ies la munca sau la alte activitati, intalniri cu membrii de familie, iar in penitenciare intra multe lume. Au fost numeroase ipostaze in care au fost descoperiet asupra acestora astfel de bunuri, iar sanctiunea asupra lor este una singura si anume sa le interzicem pe o perioada de maxim sase luni accesul in penitenciare", a declarat directorul ANP.

Intrebat daca nu este necesara o lege care sa permita introducerea unor mijloace de bruiaj al semnalului GSM in penitenciar, Bala a raspuns ca mai intai este necesar ca ANP sa se puna la punct cu tehnica pentru a nu interfera cu operatorii de telefonie mobila si a nu bruia semnalul consumatorilor obisnuiti. "Inainte de a avea o lege care sa ne permita sa bruiem semnalul telefoanelor mobile in penitenciare exista o directiva europeana care spune ca toti furnizorii de semnal GSM au prioritate in calitate de ofertanti pentru a-si proteja clientii sa nu producem turbulente in arealul exterior penitenciarului. In aceasta ordine de idei am avut intalniri si am creat un grup de lucru intre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Comunicatiilor si reprezentantii firmelor de telefonie mobila pentru a cauta si variante de normare si solutii tehnice. Saptamana trecuta am primit prima oferta tehnica facuta pentru penitenciarul Rahova pentru asigurarea acestui sistem de serviciu de bruiaj care sa nu produca turbulente benefiarilor din imediata apropiere a unitatii. Cu aparatura pe care o avem acum riscam sa cream neplaceri unor abonati care protestau ca nu mai au semnal", este de parere seful ANP.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.