Judecatorii din Alba au redactat in incheierea penala ca nu exista nici o filiera de trafic cu obiecte de patrimoniu in sensul celor afirmate de catre procurorul Lazar Augustin, cel care a incercat sa acuze inalti demnitari de apartenenta la o structura mafiota. Procurorul Lazar Augustin a ratat astfel postul de sef al DIICOT, functie pe care o viza de aproape doi ani.

In ciuda manevrelor oculte initiate si puse apoi in practica de catre anchetatorii cazului "Aurul Dacilor", Curtea de Apel Alba Iulia a motivat, in urma cu cateva zile, punerea in libertate a tuturor celor banuiti de implicare in acest caz. Instanta a dat castig de cauza invinuitilor, eliberandu-i pe toti, fara nici o exceptie. Inainte insa de a se pronunta instanta, ZIUA a avertizat, in urma unor investigatii amanuntite, ca la mijloc este vorba despre un dosar politic instrumentat de procurori ai Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia si de politisti din cadrul SCCOA Hunedoara cu scopul de a-si asigura inaintarea in functii si atragerea simpatiei unor lideri politici de la Bucuresti.

S-a incercat compromiterea unor invinuiti cu ajutorul unor ziaristi, dar cercetarile ulterioare au scos la iveala ca atat Politia, cat si Parchetul Curtii de Apel Alba s-au folosit de proprii oameni pentru a arunca acuzatii nefondate asupra fostului premier Adrian Nastase, precum si asupra parlamentarilor Ioan Talpes si Dan Iosif. Instanta a descalificat toate acuzatiile formulate, mai mult chiar, i-a avertizat pe anchetatori ca nu au de fapt caz!

Procurorul Lazar s-a prefacut ca nu stie drept pentru a-l agata pe Nastase

Nu cei noua deveni reprezentau tinta procurorului Lazar Augustin, cel care a coordonat dosarul "Aurul Dacilor", ci Nastase, Talpes si Dan Iosif. Astfel, pentru a constitui un dosar de rasunet, Lazar Augustin "a uitat" ceea ce se preda in anul III de drept. Insa instanta l-a sanctionat drastic, amintindu-i ca ar fi trebuit sa identifice mai intai, fara putinta de tagada, obiectul furtului.

Iata ce au spus judecatorii despre acuzatiile de furt a 14 bratari dacice in valoarede 1,5 milioane de dolari de care erau acuzati cei noua arestati in dosar: "Art.208 C.P. (n.red. adica furt) constituie un mijloc de drept penal pentru ocrotirea posesiei care este aplicabil numai in cazul atingerilor aduse patrimoniului prin sustragerea unor lucruri.

Bunul mobil este in fapt situat in posesia sau detenta unei persoane in momentul sustragerii. Res nulius - lucrurile care nu apartin cuiva si res derelictae - lucrurile abandonate de posesorul lor nu pot constitui obiect material al furtului. Bratarile dacice nu s-au aflat in posesie si proprietate publica, nu au fost supuse unor proceduri de clasare, potrivit legii 182/2000, deoarece nu au fost gasite.

Simplele declaratii ale martorilor si prezentarea unui film in care a fost implicata gasirea unei pretinse bratari dacice din aur in sit-ul arheologic Sarmisegetusa Regia din Muntii Orastiei nu sunt suficiente probe pentru a dovedi existenta si apartenenta acestor bunuri la proprietatea publica, iar expertizarea pentru stabilirea valorii acestor bratari in vederea incadrarii juridice a infractiunii de furt calificat, potrivit art.209. alin.4 CP (n.red. adica furt calificat cu consecinte deosebit de grave), efectuata pe baza unei bratari filmate, ridica serioase indoieli privind continutul stiintific al acestei evaluari".

Citeste si:

E limpede acum ca anchetatorii ar fi trebuit sa constituie dosarul penal abia dupa ce recuperau macar o bratara din aur, stabileau ca apartine perioadei dacice si ca a fost extrasa din situl arheologic Sarmisegetusa Regia. Abia apoi ar fi trebuit sa incerce identificarea celor care au valorificat-o.

Judecatorii au respins acuzatiile de asociere in grup mafiot

Cand comisarul Traian Berbeceanu, seful SCCOA Hunedoara, a facut declaratiile cu privire la structura "mafiota" pe care a anihilat-o, procurorul Lazar Augustin aparea si el in presa cu declaratii incendiare cu privire la gradul de pericol pe care il reprezinta gruparea "condusa" de Iulian Ceia. Iata ce au constatat judecatorii despre aceasta "grupare mafiota" in care anchetatorii vroiau sa-l amestece si pe fostul premier:

"Referitor la asocierea pentru savarsirea de infractiuni nu rezulta din probele administrate pana la propunerea de arestare preventiva ca inculpatii au luat parte la constituirea unei asocieri avand ca scop savarsirea de infractiuni, prin manifestarea vointei de a se constitui asocierea si de a fi membri ai acesteia, ca nu au initiat constituirea unei asocieri in vederea savarsirii uneia sau mai multor infractiuni sau ca au aderat la o asociere constituita.

In cauza, grupurile se aflau intr-o rivalitate notorie in ceea ce priveste efectuarea de detectii sau sapaturi intr-un sit arheologic, intelegerile dintre diferiti membrii ai grupurilor avand la baza intelegeri intamplatoare si spontane, precum si raporturi de rudenie. In concluzie, nu se poate aprecia ca sunt probe sau indicii temeinice privind infractiunea de furt calificat si asocierea pentru savarsirea de infractiuni".

Trimisi in judecata

Cele 13 persoane acuzate de sustragerea bratarilor dacice si monedelor romane din situl arheologic Sarmisegetusa Regia au fost trimise, ieri, in judecata, dupa ce Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia a finalizat urmarirea penala. Potrivit Rompres, in sarcina celor 13 persoane s-a retinut ca au initiat si constituit, impreuna cu alte persoane asociatii infractionale, in scopul efectuarii, fara autorizatie, de detectii si sapaturi in situl arheologic "Sarmizegetusa Regia", monument istoric administrat de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva.