Care sunt avantajele acestui proiect?

In primul rand, parcurgerea de distante medii, pe care sistemele de metrou nu le pot parcurge si conectarea unor zone apropiate cu orasul. In al doilea rand, independenta fata de sistemul rutier - trenul urban nu traverseaza bulevarde, nu trece prin intersectii, nu depinde de semafoare si de traficul rutier. Apoi, costurile sunt mult mai mici in ceea ce priveste constructia si intretinerea comparativ cu metroul - trenul urban opereaza la suprafata, cu mici exceptii in zonele centrale ale oraselor, deci nu necesita lucrari complexe de excavatii, ventilatii subterane, etc.

Trenul urban foloseste o infrastructura existenta, in cazul Bucurestiului, in proportie de circa 90%, fapt care nu reclama exproprieri sau demolari. Un alt avantaj care ni se pare pe cat de important, pe atat de actual, este poluarea minima generata de trenul urban, care este un tren electric.

Nu in ultimul rand, avem o serie de consecinte economice ca rezultat al mobilitatii persoanelor intre localitati si Bucuresti, proiectul TER putand influenta pozitiv dezvoltarea pe termen lung a viitoarei zone metropolitane a Bucurestiului.

Andrei Egli, unul dintre initiatorii proiectului, afirma: „Astfel de retele exista de mult timp in orase importante, este vorba despre un sistem testat cu succes. Ma gandesc la RER in Paris, S-Bahn in multe orase germane, in Viena si in Zürich, HEV la Budapesta, SKM la Varsovia, S-Tog la Copenhaga, si multe alte retele in intreaga lume.”

Citeste si:

Proiectul TER propune cinci linii plus una, numerotate in sensul invers acelor de ceasornic, T1-T5 si TC (T Centura). Ca principiu conducator, fiecare linie este conceputa sa aiba capatul dinspre centru conectat la cate o statie de metrou corespondenta. O faza ulterioara a proiectului ar propune conectarea sistemului de TER la cel de metrou, pe modelul S-Bahn sau RER.

  • T1 - face legatura intre Gara de Nord si Aeroportul Henri Coanda, pe o linie existenta in proportie de 90%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Gara de Nord.
  • T2 - face legatura intre Eroilor si Videle, pe o linie existenta in proportie de 95%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Eroilor.
  • T3 - face legatura intre Piata Unirii si comuna Vidra (posibil Giurgiu), pe o linie existenta in proportie de peste 90% (este insa linia cu cele mai multe probleme speciale. Corespondenta cu statia de metrou M3 Unirii.
  • T4 - face legatura intre Costin Georgian (Morarilor) si comuna Fundeni pe o linie existenta in proportie de 100%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Costin Georgian. Interesant de notat este faptul ca de la elaborarea proiectului si pana acum, parcela situata in intersectia Morarilor a devenit "proprietate privata", nu stim cum, in conditiile in care terenul ocupat de sine era proprietatea Min. Transporturilor, existand cu mult timp inainte de razboi ca atare, deci nefiind proprietate nationalizata dupa 1947.
  • T5 - face legatura intre Gara de Nord (sau Gara Basarab) si comuna Branesti via comuna Voluntari pe o linie existenta in proportie de 100%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Gara de Nord (sau Basarab) - cu varianta care face legatura intre Gara de Nord (sau Gara Basarab) si Obor via comuna Voluntari pe o linie existenta in proportie de 95%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Gara de Nord (sau Basarab) si cu statia de metrou M3 Obor.
  • TC - porneste din Gara de Nord (sau Gara Basarab) si parcurge linia de centura feroviara a orasului in ambele sensuri, pe o linie existenta in proportie de 100%. Corespondenta cu statia de metrou M3 Gara de Nord (sau Basarab).
In acest moment sunt puse la punct ultimele detalii legate de proiect, detalii despre care cei interesati vor fi tinuti la curent prin site-ul ter-bucuresti.blogspot.com.

„Suntem motivati in a continua dezvoltarea acestui proiect pentru ca suntem convinsi de utilitatea lui si de rezultatele sociale, economice si de mediu pe care le are. De asemenea, am fost impresionati de feed-back-ul pe care l-am primit de la oameni legat de initiativa noastra, ceea ce ne-a aratat interesul cetatenilor fata de proiecte de acest gen si fata de schimbarile pe care le pot aduce” a declarat Andrei Egli.

Pentru a duce proiectul cat mai aproape de public, a fost creat un grup pe Facebook care doar in cateva zile a ajuns la peste o mie de membri si un cont Twitter. „Ne dorim sa transformam acest proiect dintr-o initiativa personala intr-una a cetatenilor care isi doresc sa traiasca intr-un oras cu adevarat european”, declara Andrei Egli.