Potrivit expertizelor efectuate la INML, Stanculescu sufera de nu mai putin de 10 boli, cele mai multe de natura cardiovasculara, dar si de leucemie cronica. Mihai Chitac are nevoie de proteza valvulara, afectiune pentru care este necesara o operatie by-pass la inima.

Atat generalul Victor Stanculescu cat si Mihai Chitac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, dupa ce au fost condamnati definitiv la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.

Procesul pentru a stabili daca sunt sau nu bolnavi dureaza din luna octombrie. Urmatorul termen al procesului lui Stanculescu va fi pe 29 decembrie, prin care solicita intreruperea pedepsei, deoarece INML nu trimisese concluziile expertizei medicale care ar arata daca fostul general sufera de boli grave sau nu. Procesul lui Chitac va avea loc pe 14 ianuarie 2009
.
Fostii generali Mihai Chitac si Victor Stanculescu, incarcerati la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost dusi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legala, au declarat pentru NewsIn oficiali din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Ambii fosti general au cerut Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti intreruperea, din motive medicale, a pedepesei la care au fost condamnati pentru Revolutia de la Timisoara. Instanta a solicitat expertize medicale pentru cei doi.

Recursurile depuse de Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Inalta Curte de casatie si Justitie, prin decizie definitiva si irevocabila.

Citeste si:

Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi fiind informati de caracterul anticomunist al revoltei.

Acelasi document confirma faptul ca Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament.

Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.

In ceea ce il priveste pe Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, exercitand la randul sau exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte.