Controversatul proiect a fost pus din nou in discutie, de aceasta data in cadrul unui seminar in premiera, organizat de Consiliul Europei la Paris, pe teme legate de arheologie si managementul patrimoniului.

Pe ultima suta de metri a Frantei in postura de presedinte al Uniunii Europene, la Paris a avut loc marti o conferinta inedita: pentru prima oara, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a discutat, in prezenta unui reprezentant UNESCO, chestiuni legate de arheologie si de gestionare a problemelor care privesc patrimoniul. Dincolo de liniile generale ale discutiei, legate de teoria strategiilor prin care statul ar trebui sa urmareasca in egala masura conservarea patrimoniului si componenta economica, conferinta derulata la Assemblé Nationale a avut si o sectiune rezervata studiilor de caz. In cadrul acesteia a fost prezentat proiectul Rosia Montana, alaturi de alte cateva exemple de cercetari arheologice cu final mai mult sau mai putin fericit din Turcia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Turcia si Rusia.

Aflate in acest moment in stand-by, cercetarile arheologice de la Rosia Montana, incepute in 2000 in formula Programului National de Cercetare "Alburnus Maior", finantat de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), compania care intentioneaza sa continue activitatile miniere in cel mai bogat zacamant aurifer al Europei, au fost prezentate in cadrul conferintei atat de membri ai echipei de cercetatori, cat si de reprezentanti ai firmei dezvoltatoare.

Contestat de ONG-uri si sistat in urma unui proces, pe motivul documentatiei incomplete - conform reprezentantilor RMGC, pentru lipsa unui certificat de urbanism -, proiectul initiat la Rosia Montana a fost sustinut doar de catre o parte implicata, respectiv de cercetatori ai Muzeului National de Istorie al Romaniei, care au coordonat demersurile arheologice, si de reprezentanti ai companiei, nici un reprezentant al Ministerului Culturii si Cultelor nefiind prezent la conferinta.

Desi figura pe lista invitatilor, Mircea Angelescu, director general pe probleme de patrimoniu cultural in cadrul MCC, a trimis doar o pozitie scrisa, dar din care nu reiese nici ce masuri urmeaza sa fie luate, nici cum se pozitioneaza Ministerul Culturii fata de acest subiect care, de cativa ani, continua sa ramana fierbinte. "Urmeaza sa fie gasita o solutie care sa ia in calcul punctele de vedere ale tuturor partilor implicate - ONG-uri, investitori, autoritati locale, autoritati guvernamentale. Suntem siguri ca Guvernul Romaniei va gasi cele mai bune solutii pentru a gasi un echilibru real intre protectia patrimoniului cultural national si dezvoltarea economica a zonei", se arata in documentul trimis de Mircea Angelescu.

In afara de Mihaela Simion si Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie al Romaniei, cauza Rosia Montana a mai fost sustinuta si de Beatrice Cauuet, de la Universitatea din Toulouse, una dintre cele mai active dintre cele 70 de institutii participante la proiectul de cercetare “Alburnus Maior”. Dupa parerea lui Cauuet, luarea unor masuri imediate la situl arheologic din Romania este extrem de importanta, dat fiind ca incetarea lucrarilor in regiune a dus la deteriorarea treptata a obiectelor de patrimoniu din aceasta zona.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.