Situl a fost motiv de scandal intre maghiari si administratia locala, disputele degenerand in proteste de anvergura, in repetate randuri.

Primarul municipiului, Emil Boc, a declarat la inaugurare ca situl arheologic a fost aranjat, acoperit cu sticla si inconjurat de un sir de banci in baza unui contract de 410.000 de lei.

"Acest sit arhelogic este dovada istoriei milenare a Clujului. Aici avem marturia faptului ca ne tragem de la Decebal si Traian, ca inca de pe vreme lui Hadrian aceasta asezare avea un rol important, sa nu mai vorbim de faptul ca, in perioada reorganizarii Daciei, aici au avut sediul cel putin trei guvernatori/.../ Deschidem pagina tolerantei, a convietuirii, pagina Clujului european, in care uitam definitiv de trecutul controversat, tensionat, al acestui sit arheologic”, a declarat Boc.

Citeste si:

Situl contine, potrivit sefului santierului, arheologul clujean Emilian Bota, o locuinta romana care avea pe doua laturi un portic cu coloane toscane. "Curtea era pavata cu lespezi mari de piatra, iar in interiorul acestei curti era o fantana. Locuinta e datata in secolul III, iar sapaturile au inceput in 1994 si au fost intrerupte de cate ori”, a declarat Bota pentru NewsIn. Amenajarea sitului include mai multe coloane originale, precum si fantana si lespezile care au pavat curtea.

Situl inaugurat vineri a fost subiectul unor incidente intre comunitatea maghiara si administratia locala. In 1994, chiar la inceperea sapaturilor, zeci de maghiari clujeni s-au prins de maini si s-au asezat in fata arheologilor, refuzand sa ii lase sa inceapa sapaturile, pe motiv ca Piata Unirii este un simbol al maghiarimii, aici fiind amplasat si renumitul grup statuar al lui Fadrusz Janos, care il are ca figura centrala pe Regele Ungariei, Matia Corvin, nascut la Cluj-Napoca.

La patru ani dupa acest incident, in urma unei decizii a prefectului Bogdan Cerghizan de la CDR, situl ar fi trebuit acoperit cu nisip. Drept reactie, primarul de atunci al municipiului, Gheorghe Funar si colegii sai de la PUNR au adus masini de la salubritate, cu care au inconjurat piata, pentru a impiedica basculantele de nisip sa aiba acces la sapaturi. Pana la urma, situl a ramas neacoperit, iar lucrarile de sapatura au fost reluate ulterior, pentru a fi finalizate in timpul primului mandat de primar al lui Emil Boc.