Minciuna lui Macovei

In pauza dintre Craciun si Revelion, Guvernul a publicat in Monitorul Oficial doua ordonante de urgenta care dau dreptul procurorilor sa intercepteze secretul bancar, convorbirile telefonice si comunicatiile electronice prin Internet, sau sa puna persoane sub filaj, fara mandat din partea judecatorului. Ordonantele, mesterite de Ministerele Justitiei, Internelor si Finantelor, nu au fost supuse dezbaterii publice si incalca grav drepturile constitutionale ale romanilor. Asta, dupa ce Macovei a declarat in repetate randuri ca nimeni nu mai trebuie interceptat fara mandat.

Guvernul Romaniei, cu participarea nemijlocita a ministrului Monica Macovei, le-a pregatit romanilor doua cadouri sinistre de sarbatori. Doua ordonante de urgenta, care incalca flagrant Drepturile Omului, au fost publicate in Monitorul Oficial, taman in intervalul dintre Craciun si Revelion, astfel incat populatia sa nu afle ce i se pregateste. Este vorba de OUG 99 si OUG 131, publicate in Monitoarele Oficiale din 27 decembrie 2006 si, respectiv, 29 decembrie 2006. Ambele legi, intrate deja in vigoare, nu au fost supuse vreunei dezbateri publice si nu justifica prin natura lor caracterul de urgenta. Concret, ambele acte confera dreptul procurorilor, dar si politistilor, de a intercepta convorbiri telefonice, de a intercepta corespondente electronice si a infrange secretul bancar, fara ca judecatorul sa mai aiba vreun rol in garantarea drepturilor cetatenesti.

Prima Ordonanta

OUG nr. 99/2006, privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, publicata in Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006, vine sa reglementeze activitatea bancilor. Desi, aparent, reglementeaza doar activitatea bancilor, legea instituie la art. 114 o obligatie care incalca drepturile cetatenesti si exclude rolul judecatorului in garantarea respectarii respectivelor drepturi.

Astfel, art. 114, prevede ca: "Institutiile de credit sunt obligate sa furnizeze informatii de natura secretului bancar, dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului". Cu alte cuvinte, orice procuror din Romania si orice politist abilitat de vreun procuror in acest sens, va putea solicita oricarei banci date despre conturile bancare. Pe simplul motiv ca s-a inceput urmarirea penala intr-un dosar.

Trebuie precizat ca de un an incoace, inceperile de urmariri penale au ajuns sa se faca de catre procurori, fara ca persoanele vizate sa fie informate, pentru a se apara. Contrar legilor. Acest aspect il vom aborda insa ceva mai incolo. Revenind la art.114, se observa ca acesta ocoleste practic judecatorul si confera procurorului drepturi discretionare. Fara sa il anunte pe cetatean ca il urmareste, ii va umbla prin conturi dupa cum doreste.

Practic, conform acestei ordonante, orice procuror din tara sau politist aflat in subordinea acestuia, va putea sparge secretul bancar dupa cum doreste, pe simplul motiv ca are impresia ca a descoperit anumite indicii de vinovatie pentru cineva anume. Spre deosebire de judecator, procurorul sau politistul sunt agenti guvernamentali. Ei se subordoneaza politicului si nu ofera nici o garantie de independenta, obiectivitate si impartialitate - aspecte care vorbesc de la sine despre pericolul care ii asteapta pe cetateni.

A doua ordonanta

OUG nr. 131/2006, privind modificiarea Legii nr. 508/2004 privind functionarea DIICOT din Parchetul Inaltei Curti, a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 1046 din 29 decembrie 2006 si contine la randul ei prevederi profund anticonstitutionale. Ordonanta, pregatita in "laboratoarele" Ministerului Justitiei, incalca atat secretul inviolabil al corespondentei, cat si secretul bancar, secrete pe care le pune la discretia procurorilor DIICOT.

Procurorii DIICOT lucreaza sub autoritatea ministrului Justitiei. Macovei ii poate numi sau destitui din functie pe seful DIICOT oricand doreste. Este limpede ca DIICOT poate deveni un instrument la indemana politicului, ministrul Justitiei fiind membru al Executivului. OUG nr. 131/2006 prevede la art. 16 - 19 ca procurorii DIICOT au dreptul de a solicita bancilor orice date despre conturile bancare ale unei persoane impotriva careia se considera ca exista "indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni".

Mai grav, este ca procurorilor DIICOT li se confera si dreptul de a urmari sistemele informatice pe perioade de pana la 120 de zile, prin ordonante proprii, prelungite din 30 in 30 de zile. Nefiind definite de lege, sistemele informatice pot insemna inclusiv convorbirile telefonice purtate prin Internet (cu imagini video sau nu), corespondenta electronica de tip e-mail, continutul hard-urilor unui calculator etc. Oricui i se vor putea intercepta pe viitor convorbirile electronice, i se va putea patrunde in calculatorul personal pentru copierea continutului sau i se vor sparge casutele de posta electronica, pentru ca asa vrea un procuror DIICOT, care nu e obligat ulterior sa dea nimanui socoteala. Actele lui nu sunt supuse controlului judecatoresc.

Procurorii DIICOT au mai primit dreptul, pe o perioada de 60 de zile, de a pune persoane sub filaj, cu ajutorul unor investigatori acoperiti, colaboratori sau informatori ai politiei judiciare (care pot fi si agenti ai serviciului secret al MAI). Durata filajelor in teren poate fi extinsa pana la un an de zile. Rolul judecatorului este exclus din tot acest paienjenis de metode de urmarire, ceea ce creeaza premisele alunecarii Romaniei catre un stat de tip politienesc, in care toate persoanele care nu sunt pe placul unui regim (politicieni, ziaristi, oameni de afaceri si magistrati) pot fi urmariti zi si noapte fara mandat.

Anchetatorul, agent guvernamental

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (vezi cazul Pantea contra Romaniei), procurorul roman este considerat "agent guvernamental".

Constatarea instantei europene se bazeaza pe faptul ca procurorii nu au inamovibilitate, si functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei (care este om politic - membru al Executivului). Mai nou, datorita atributiilor pe care si le-a acordat Monica Macovei prin lege, ea poate oricand sa-i revoce din functie pe procurorii sefi si adjunctii acestora, de la Parchetul Inaltei Curti si sectiile acestuia, inclusiv pe sefii DNA si DIICOT.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe