Preluarea de catre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post-privatizare la Rafo Onesti si Carom Onesti - in suma totala de 16.000 de miliarde lei, echivalentul a peste 400 milioane de euro - inseamna scoaterea din buzunarele fiecarui salariat din Romania a 100 de dolari. Unicul beneficiar al acestui transfer de datorii - consfintit prin ordonanta de urgenta, marti, de cabinetul Adrian Nastase - este firma britanica Balkan Petroleum Ltd, actionar majoritar la ambele rafinarii. Mai mult, AVAS va converti in actiuni aceste datorii, singura firma care va avea dreptul sa le rascumpere, cind va crede de cuviinta, fiind Balkan Petroleum. Doar daca Balkan Petroleum va renunta la acest drept, actiunile vor putea fi rascumparate de altcineva. Cine sint actionarii de la Balkan Petroleum - pentru care romanii platesc un munte de bani, cit un imprumut de la FMI? (Nicoleta Savin)

Actionarii de la Balkan Petroleum nu au fost anuntati oficial niciodata: departamentul post-privatizare din APAPS a consimtit ca actionarii de la Balkan Petroleum, care, in 2003, au preluat Rafo de la Corneliu Iacobov, sa ramina in anonimat. In primavara acestui an, o investigatie realizata in Anglia de "Jurnalul National" a scos la iveala actionariatul tinut la secret: firma britanica Central Europe Petroleum (proprietate a romanului Vasile Frank Timis, partenerul lui Tender la Rosia Montana) si firma romaneasca VGB Invest (printre asociatii careia se numara Mihaela Ene, sora lui ex-deputatului pesedist Gabriel Bivolaru, condamnat si inchis pentru devalizarea BRD cu 2.200 de miliarde). Atit "Jurnalul national", cit si Antena 1 - aflate in gradina presedintelui PUR Dan Voiculescu - au tacut milc in aceste zile, "uitind" informatii pentru care au muncit din greu in primavara.

Ce-i drept, PUR era atunci un vajnic opozant al PSD, iar acum formeaza Uniunea PSD + PUR. Tot "Jurnalul National" a dezvaluit si legaturile acestora cu Corneliu iacobov, demonstrind ca gruparea Timis-Tender colaboreaza foarte bine cu gruparea Iacobov-Temesan, desi aceasta din urma, cel putin aparent, a iesit din primul plan al managementului Rafo Onesti.

La 12 octombrie 2003, compania britanica Balkan Petroleum Ltd a intrat in posesia a 48,91% din actiunile Rafo Onesti, preluind prin contract si jumatate din datoriile acestei rafinarii. Pachetul de actiuni a fost cumparat de la consortiul format din Imperial Oil (firma lui Corneliu Iacobov) si firma portugheza Canyon Servicos Lda.

Urmare a acestei vinzari, configuratia actionariatului Rafo a devenit urmatoarea: Balkan Petroleum (48,91%), consortiul Imperial Oil-Canyon Servicos (42,06%) alti actionari (9,03%). La inceputul lunii octombrie 2004, participatia Balkan Petroleum la actionariatul Rafo a ajuns la 97,82%, prin achizitia restului de actiuni detinute de consortiul Imperial Oil-Canyon Servicos si preluarea unor actiuni de la alti mici investitori la Rafo.

Balkan Petroleum = Central Europe Petroleum + VGB Invest

Cind guvernul a aprobat, marti, ordonanta de urgenta de preluare la Stat (AVAS) a datoriilor de la Rafo si Carom, beneficiarul bunavointei executivului a fost, in exclusivitate, Balkan Petroleum: firma britanica este, de facto, actionar majoritar si la Rafo si la Carom deoarece, in august 2004, actionarii Rafo si-au dat acordul pentru fuzionarea prin absorbtie cu Carom. Asadar, 16.000 de miliarde lei, echivalentul a peste 400 milioane de euro, reprezinta valoarea datoriilor post-privatizare preluate de AVAS de la Rafo si Carom, din care 8.000 de miliarde lei e "portia" Rafo. Numai ca, in octombrie 2003, cind a cumparat jumatate din RAFO, Balkan Petroleum a preluat si jumatate din datoriile contactate de rafinarie pina la acea data, adunate anterior de consortiul Imperial Oil-Canyon Servicos (din care facea parte si Corneliu Iacobov).

APAPS a consimtit in 2003 ca actionarii de la Balkan Petroleum sa ramina anonimi, gest repetat astazi, in noiembrie 2004, de urmasa sa, AVAS. Oare de ce atita secretomanie, mai ales cind este vorba de bani publici, care se "evaporati" de la buget? Actionarii de la Balkan Petroleum - Central Europe Petroleum si VGB Invest - au iesit la iveala, totusi, in mai 2004, in urma unor investigatii realizate in Anglia, de catre "Jurnalul national".

O sinteza a serialului publicat veti putea citi, in continuare. Mentionam ca informatiile erau cele valabile, in mai 2004, ulterior inregistrindu-se numeroase mutari in actionariatul acestor firme.

Frank Timis i-a "imprumutat" lui Ovidiu Tender firma Central Europe Petroleum

De la infiintare pina in mai 2004, Balkan Petroleum Ltd. (Marea Britanie), firma inregistrata la Londra, a avut ca actionari doua persoane juridice: Central Europe Petroleum (Marea Britanie) si VGB Invest (Romania). Inainte de 12 februarie 2003, Central Europe Petroleum (CEP) s-a numit Regal Petroleum Services Ltd si i-a apartinut lui Vasile Frank Timis, controversatul cautator de aur de la Rosa Montana. La data cind Balkan Petroleum a cumparat o parte din Rafo (octombrie 2003), Timis a negat ca ar avea vreo legatura cu noii patroni de la Rafo. In fata probelor evidente aduse de reporteri, el a recunoscut ca CEP este firma sa: "Da, intr-adevar, Regal Petroleum Services (actualul Central European Petroleum - CEP, unul dintre cei doi actionari de la Balkan Petroleum - n.r.) este una din firmele mele. Dar sa stiti ca nu am mai folosit-o de mult. M-au sunat din Romania si mi-au spus ca au nevoie de o firma in Londra si le-am dat-o lor. Cine? Pai, cred, Ovidiu Tender si ceilalti... Am vrut sa le fac un serviciu si sa-i scutesc de un efort". Consortiul format din Regal Petroleum Services (devenita intre timp Central Europe Petroleum) grupul de firme Tender si concernul american Halliburton a fost respins anul trecut de la privatizarea Petrom.

Sora ex-deputatului Gabriel Bivolaru, actionar la VGB Invest

Al doilea actionar de la Balkan Petroleum, a fost, pina in mai 2004, VGB Invest, o firma romaneasca printre actionarii careia s-a numarat Mihaela Ene, sora lui Gabriel Bivolaru, ex-deputatul PSD condamnat si aflat la inchisoare pentru ca, impreuna cu sotia sa, Mona de Freitas, a fraudat BRD cu peste 2.200 miliarde lei. In prezent, firma VGB Invest nu se mai regaseste la Registrul Comertului. Cel mai probabil si-a schimbat numele, asa cum Regal Petroleum Services, firma lui Frank Timis, s-a transformat Central European Petroleum.
Directori la Balkan Petroleum au fost, initial, Liana Radu (o romanca cu domiciliul in cartierul bucurestean Tei) si David Grannell, irlandez asociat in firmele infiintate de tandemul Timis-Tender pentru exploatarea aurifera de la Rosia Montana. Ulterior, Grannell a fost inlocuit cu Marian Iancu (nume important in grupul de firme VGB), care a devenit presedintele Balkan Petroleum. Consilier al lui Marian Iancu este liberalul Marin Anton, dat afara de pe listele electorale ale PNL pentru alegerile din acest an.

"Conglomeratul de firme VGB face legatura intre grupul de afaceristi condusi de Corneliu Iacobov, cel care a preluat Rafo de la stat, in 2001, si gruparea condusa de Ovidiu Tender, om de afaceri apropiat lui Iliescu. Mai exact, "mina dreapta" a lui Iacobov, Andrei Serban, este asociat cu grupul VGB in firma Eco Oil SRL. In acelasi timp, grupul de firme Tender SA si grupul de firme VGB sint asociate in firma Top Oil SRL Bucuresti. Aceste aliante comerciale si politice fac jocurile la Rafo Onesti", sustinea "Jurnalul National".

L-au impuscat pe Voiculescu?

Trustul PSD+PUR e intr-o situatie dificila. Cum sa trateze subiectul RAFO. Daca sa-l trateze. Acum citeva luni, Dan Voiculescu, liderul PUR, declara, in contexutul unei campanii agresive impotriva lui Iacobov, ca "mai mult decit sa ma impuste nu au ce face". Parea dispus sa moara de git cu Iacobov. Acum insa subiectul RAFO a murit. Pentru Voiculescu.

"Jurnalul National" n-a publicat ieri nici un cuvint despre stergerea datoriilor de la RAFO. Nici macar o stire. La rindul ei, Antena 1 si-a facut datoria doar pe jumaate. A prezentat subiectul in jurnalul de marti seara, dar l-a dezbracat de incarcatura politica. PSD nu e pomenit nicaieri, ca si cum Iacobov ar fi venit din neant. In schimb, din relatarea Antenei 1 nu se intelege clar ca suma de 16.000 de miliarde stearsa de guvern va fi platita, in final, de cetateanul de rind. Toleranta fata de Iacobov si decizia guvernului in cazul RAFO au, fireste, o singura explicatie: alianta PUR cu PSD. Acum citeva luni insa, pentru Dan Voiculescu afacerea RAFO era cea mai rea dintre rele, iar Iacobov - simbolul coruptiei. Insa pe atunci PUR era in opozitie. Incepusera agitatiile la RAFO, si Iacobov era urmarit pas cu pas. Antena 1 a transmis in direct, in preajma alegerilor locale din iunie, cum Iacobov se refugiase intr-un hotel din Bacau, iar reporterul relata ca acesta se ascunde de presa si refuza sa dea explicatii despre criza de la RAFO. Liderul PUR, Dan Voiculescu, declansase ofensiva impotriva lui Iacobov. Titlu din "Jurnalul National" din 22 martie: "PUR cere blocarea averii lui Iacobov". In acelasi articol, Voiculescu este citat cu afirmatii socante: "Avem date despre nelegiuirile si incalcarile flagrante ale legii savirsite de personaje care acum se bucura de favoruri si demnitati, de protectie din partea mai-marilor zilei. Eu, personal, impreuna cu domnul general Pitulescu (n.r. - demisionat intre timp din PUR din cauza aliantei cu PSD), liderul Departamentului Anticoruptie din PUR, le voi aduce la cunostinta opiniei publice si a autoritatilor. Nu imi este frica. Mai mult decit sa ma impuste nu au ce face, iar de murit murim cu totii doar o data". Vitejia lui Voiculescu sporeste doua zile mai tirziu, cind ii transmite o scrisoare deschisa lui Ion Iliescu, in care ii cere sa ia masuri urgente impotriva coruptiei. Desi nu pronunta numele lui Iacobov, aluzia este destul de clara: "...s-au scurs din tara miliarde de dolari prin diferite cai, de la privatizari frauduloase pina la abuzuri legate de banul public. (...) Domnul presedinte, am ajuns in ceasul al 13-lea, ceas in care istoria va obliga sa actionati ferm si imediat, revenindu-va o mare responsabilitate in eliminarea coruptiei ca sistem in Romania". De ce nu-l mai indigneaza oare pe Dan Voiculescu la fel de tare aruncarea in neant a 16.000 de miliarde de lei, cit reprezinta in acest moment datoriile RAFO si Carom?

Partenerii de afaceri ai Balkan Petroleum (RAFO)

RAFO GmbH (Viena)

Firma infiintata la Viena, la 20 noiembrie 2000
capital 281.000 euro
presedinte - Levente Solyom, roman nascut la Tirgu Mures, stabilit in Austria
actionari: - persoane fizice 51%, Rafo Onesti 49%
persoane fizice:
Levente Solyom (470.000 nereturnati la Bancorex)
Corneliu Iacobov
Razvan Temesan - ex-presedinte Bancorex
Andrei Serban (300.000 nereturnati la Bancorex)
Toader Gaureanu - ex-director Rafo Onesti
Gheorghe Chealfa - partener Iacobov
Marin Marin - ex-director APAPS Bacau
Bogdan Iuliu Dumitrescu, director Banca Unirea
Costel Bancila
Ioan Teodor Caramizaru

RAFO INTERLINK GmbH (Viena)

In august 2003, RAFO GmbH Viena ("pui" de Rafo Onesti) s-a asociat cu firma austriaca Agrifeed Handels GmbH ("pui" de Interlink Overseas, principalul furnizor de titei de la Rafo) si infiinteaza impreuna firma RAFO Interlink GmbH la Viena.

Agrifeed Handels - condusa de catre austriacul Robert Gerendas, nascut in 1946 la Satu Mare - este proprietate a firmei Interlink Overseas, furnizorul de titei din Marea Britanie care a reclamat in 2002 ca a fost inselat de catre Yoav Stern (sotul Oanei Cuzino). Mai exact ca Stern l-a avantajat pe Iacobov. Fapt posibil, deoarece avocatul Teodor Cuzino (socru) a fost angajat sa conduca negocierile legate de datoriile Rafo fata de furnizorii Interlink Overseas si Vitol. Deci din 2002 pina in 2003, Rafo a dat la pace cu britanicii (daca or fi britanici, ca pare un off-shore, inregistrat in insula Guersnay.

Asadar, "puiul" Rafo Interlink GmbH este condus de "austriecii" Robert Gerendas (din Satu Mare) si Levente Solyom (din Tirgu Mures)

Citeste si:

Interlink Overseas Corp Ltd are principalele afaceri in Ucraina, de unde aduce si petrolul pentru rafinariile de la Bacau. Detine 49,9 a din actiunile uneia dintre cele mai mari intreprinderi de stat , Ukragromashinvest (holding cu actiuni in 37 de mari companii de stat ucrainene).

Alte legaturi de afaceri

Frank Timis este asociat cu statul ucrainean in firma Regal Petroleum Ukraine, ca si Interlink Overseas in Ukragromashinvest.

Rafo Interlink si Balkan Petroleum au fost infiintate in iulie 2003.

Rafo Interlink si Balkan Petroleum fac afaceri cu datoriile Rafo Onesti (datoriile rafinariilor, marfa intre firmele straine)

Directoarea firmei Balkan Petroleum circula cu masina inmatriculata pe numele sefei de cabinet a lui Dan Iosif, Mirela Nistoroiu, un Audi A4, gri metalizat, B-26-ZRB

Mirela Nistoroiu face afaceri cu VGB Oil.

Cum s-ar fi putut cheltui cadoul pentru RAFO si Carom

Cu banii pe care statul roman ar fi trebuit sa-i incaseze de la societatile RAFO si Carom Onesti s-ar fi putut dubla pensiile agricultorilor sau alocatiile pentru copii ori s-ar fi putut mari pensiile cu citeva sute de mii de lei, timp de un an. Aceeasi suma ar fi putut fi folosita pentru grabirea lucrarilor la Centrala Nucleara de la Cernavoda, care ar fi putut produce mai mult curent electric ieftin. Indiferent cum am face socotelile rezulta ca statul ar fi putut imbunatati cit de cit viata cetateanului de rind daca cele 16.000 de miliarde lei ar fi ajuns la buget. O data transferate la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, datoriile ar trebui sa se transforme atit cit se mai poate in bani pentru bugetele publice.
Dar, din spusele sefului AVAS, sustinute cu declaratii recente si de premierul Adrian Nastase, rezulta ca guvernul vrea altceva: sa transforme datoriile in actiuni la cele doua companii, statul sa redevina actionar majoritar, iar bugetul sa-si ia gindul de la miile de miliarde platite deja de cetateni prin taxele si impozitele incluse in pretul carburantilor.
In Romania, sint 4,6 milioane de pensionari fara sa punem la socoteala pensionarii din agricultura. Daca statul ar fi primit acesti bani si i-ar fi impartit in mod egal fiecare pensionar ar fi primit in plus aproape 300.000 de lei lunar, timp de un an
Daca aceeasi suma ar fi fost impartita celor aproape 1,5 milioane de pensionari din agricultura, veniturile lunare ale acestora s-ar fi putut dubla, pentru un an
Cinci milioane de copii primesc lunar o alocatie de la stat de 250.000 de lei. Cele 16.000 de miliarde ar fi insemnat dublarea acestei alocatii, timp de 12 luni
Cu aceeasi suma s-ar fi putut acoperi o treime din investitia pentru al treilea reactor al centralei nucleare de la Cernavoda si, in acest fel, citeva milioane de familii ar fi putut cumpara mai repede energie electrica mai ieftina
Daca ar fi incasat banii datorati de RAFO si Carom, guvernul ar fi putut mari bugetele sanatatii, educatiei sau cercetarii, trei dintre domeniile importante care s-au plins de saracie in toti acesti ani

Solutia salvarii

In ciuda angajamentelor luate in fata organismelor financiare internationale, autoritatile romane dau tot mai multe indicii ca vor sa scape RAFO si Carom de faliment. Primul indiciu este transferarea datoriilor la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS) si nu la Ministerul Finantelor. Fiscul declarase in mai multe rinduri ca este adeptul continuarii procedurilor de faliment, asa cum este si angajamentul luat fata de FMI. In schimb, AVAS s-a aratat gata sa accepte varianta reorganizarii care ar insemna tocmai evitarea intrarii in faliment. Asta in ciuda faptului ca suma pe care o are de recuperat Ministerul Finantelor, de la cele doua companii, este cu mult mai mare decit cea pe care o are AVAS de recuperat. Faptul ca guvernul a lasat rezolvarea acestei probleme pe mina institutiei conduse de Mircea Ursache arata adevaratele intentii. De altfel, seful AVAS a incercat sa distraga atentia de la adevarata problema: modul in care statul va recupera datoriile. Mircea Ursache a aruncat in dezbatere o falsa dilema: conversia datoriilor la valoarea nominala a actiunilor sau la valoarea de piata. In fond, datoria este aceeasi si acum conteaza mai putin in cite actiuni va fi ea transformata. Ceea ce intereseaza pe contribuabil este cum vor ajunge cele 16.000 de miliarde la buget. Or, tocmai despre asta Mircea Ursache a evitat constant sa vorbeasca.

Teza precedentului

Tot ca sa distraga atentia, autoritatile au amintit cazul Petromidia, incercind, pe de o parte, sa dea un bobirnac opozitiei, careia ii reaminteste astfel ca PSD a fost indulgent si cu una din afacerile unui lider liberal marcant, iar pe de alta parte, sa acrediteze ideea ca situatiile ar fi comparabile. "Daca in ceea ce priveste Petromidia s-a facut o conversie de obligatiuni de 22.000 miliarde lei, sigur si in cazul Rafo putem sa vedem situatia care ar face posibila continuarea activitatilor si plata pe mai departe a taxelor la buget. Este vorba de sume de 7 - 8.000 de miliarde lei, dar mentionez faptul ca numai in acest an, taxele si impozitele platite de Rafo au insemnat cam 7.000 de miliarde", a spus ieri premierul Adrian Nastase. Numai ca, in timp ce la RAFO, de pilda, o buna parte din datorie provine din perioada de dupa privatizare, la Petromidia datoriile erau dinaintea privatizarii. In al doilea rind, la RAFO, statul nu incaseaza nici un ban, ci se transforma in actionar. La Petromidia datoriile nu au fost sterse, ci pasuite pe sapte ani, pentru care statul incaseaza anual o dobinda. Ca sa justifice toleranta fata de RAFO, premierul Adrian Nastase a lasat sa se inteleaga ca statul este indulgent cu toti operatorii de pe piata petrolului. "Cred ca trebuie sa ii tratam pe toti competitorii de pe piata petrolului in acelasi mod (...). E foarte usor sa inchizi o activitate economica, dar ce-ar fi insemnat daca am fi facut acest lucru la Navodari, pentru Petromidia, sau daca am face intr-o zona din Moldova unde este nevoie de locuri de munca", a spus primul ministru. Aluzia la concesia facuta de PSD liberalului Dinu Patriciu, proprietarul Petromidia, venise deja din partea lui Mircea Ursache. "Cred ca aceasta comparatie vine sa arate ca guvernul roman trateaza agentii economici cu aceeasi unitate de masura. Sintem acelasi domeniu de activitate, aceeasi piata, sistemul concurential este absolut necesar, e nevoie deci sa se lucreze cu mai multi operatori, deopotriva au avut aceleasi probleme, facilitatile acordate sint comparabile", a declarat seful AVAS, imediat dupa sedinta de guvern.

Teza grijii sociale

Si Mircea Ursache si premierul Adrian Nastase au incercat sa justifice indulgenta fata de Rafo si Carom folosind argumentul problemelor sociale care s-ar crea la Bacau. "Aici sint aproape 3.000 de locuri de munca(...)Nu este normal ca pentru situatia de la RAFO sa fie pedepsiti oameni care nu au nici un fel de vina pentru jocurile politice care se fac in campanie electorala". Mai mult, Nastase a lasat sa se inteleaga ca platile compensatorii pe care statul ar trebui sa le plateasca miilor de disponibilizati, in caz de faliment, ar pune bugetul in dificultate.
Teza protectiei sociale paleste insa in fata altor exemple de concedieri colective pentru care guvernul nu si-a pus problema dificultatii in acordarea platilor compensatorii. Sidex, Termoelectrica, Tractorul, Electroputere, CS Resita, Republica, Aro, Roman, in total 23 de intreprinderi, au concediat oameni cu compensatii platite de guvern din buget. De fapt miza este alta. Pe de o parte, odata cu falimentul risca sa iasa la iveala cum s-au tocat miile de miliarde si in conturile cui au ajuns. Primul ministru a atins, in treacat, aceasta chestiune: "Daca sint, din punct de vedere al legii penale, incalcari, nereguli, atunci trebuie pedepsiti cei care au facut prostiile respective". Autoritatile judiciare nu au demonstrat insa, deocamdata, ca sint hotarite sa traga pe cineva la raspundere si sa le spuna cetatenilor unde s-au dus banii lor. Pe de alta parte in conditiile in care puterea si opozitia sint umar la umar in sondaje, este clar ca pentru PSD conteaza fiecare vot. Iar Bacaul este cu atit mai important cu cit, la alegerile locale, PSD a pierdut controlul judetului.

"Masura cu iz electoral"

Analistul economic Dan Suciu considera intentia guvernului de a converti datoriile RAFO in actiuni o decizie cu iz electoral, motivata simplu de numarul mare de angajati, deci de voturi pe care poate miza PSD la alegeri. "Aceasta masura este in mod cert diferita de celelalte situatii similare. Sutele de milioane de euro pe care AVAS le-a recuperat pentru stat de la companiile cu datorii au fost dobindite pe calea instantei. In nici un alt caz de companie privata, AVAS nu a fost de acord cu transformarea datoriilor in actiuni. Acum este pentru prima oara", ne-a spus Dan Suciu. Analistul Gheorghe Cercelescu sustine ca indulgenta in cazul RAFO este doar o decizie politica, ce nu va solutiona problema: "Cine garanteaza ca va cumpara cineva actiuni care inseamna datorii. Nimeni nu cumpara datorii. Este pur si simplu un gest electoral si nicidecum o solutie la problemele RAFO, care a ramas una dintre cele mai mari gauri negre din economie".

CIS: "Nu agream ideea unui tratament inegal cind unii isi platesc taxele, iar altii nu"

Decizia guvernului nu a scapat netaxata de investitorii strani si de sefii firmelor romanesti care nu s-au bucurat niciodata de o asemenea "atentie si ingrijorare" venite din partea parlamentarilor majoritari. "Nu agream ideea unui tratament inegal, mai ales atunci cind unii isi platesc taxele, iar altii nu. Sintem adeptii unui mediu de afaceri concurential, iar atunci cind este nevoie trebuie aplicata Legea falimentului. In cazul societatilor privatizate, daca ele nu au fost in stare sa devina eficiente in 14 ani, nu credem ca alte ajutoare ar putea sa le faca profitabile", ne-a declarat Ruxandra Bandila, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini. Investitorii straini propun ca in cazul societatilor cu probleme sa se acorde o perioada de gratie, timp in care firmele cu pricina sa-si plateasca toate datoriile catre stat, iar dupa acest termen sa intre in procedura de faliment.

AOAR: "Se incalca tot ceea ce se sustine ca facem"

Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) au criticat aspru marinimia statului de a prelua datoriile RAFO si Carom si de a le transforma in actiuni. "Se incalca tot ceea ce se sustine ca facem. Prin asemenea interventii, statul distorsioneaza mediul de afaceri astfel incit nu putem vorbi de o economie de piata functionala. In cazul RAFO se incalca si justitia, pentru ca societatea se afla in reorganizare judiciara, iar ordonanta poate influenta decizia instantelor. Se incalca toate regulile de concurenta, conversia in actiuni la valoare nominala inseamna ajutor de stat si, totodata, se incalca si acordul cu FMI", a afirmat Cristian Pirvan, directorul executiv al AOAR. Reprezentantul oamenilor de afaceri a adaugat ca masura conversiei mareste si arieratele din economie si nu se justifica sub nici o forma teza protectiei sociale invocate de autoritatile statului. "De ce metalurgia, cimentul, invatamintul si sanatatea nu beneficiaza de asemenea masuri cu asa-zis caracter social?", intreaba retoric director executiv al AOAR.

Basescu: "Nastase se afla in fruntea unui sistem mafiot"

Calin Popescu-Tariceanu a anuntat ieri ca una dintre primele masuri pe care le va lua guvernul Aliantei D.A. in cazul in care va cistiga alegerile va fi sa anuleze decizia executivului actual referitoare la RAFO. "Aceasta hotarire trebuie anulata rapid, intrucit ea legalizeaza un furt", a spus Tariceanu. El a adaugat ca adoptarea acestei ordonante "este genul de actiune care pune in pericol integrarea europeana". "Guvernul s-a angajat fata de FMI si Banca Mondiala ca RAFO va intra in faliment si iata acum rezultatul", a protestat Tariceanu. In completare, Traian Basescu l-a atacat dur pe seful executivului: "Stiam cu totii ce se intimpla la RAFO, insa aveam dubii ca aceste fraude vor fi tolerate de Adrian Nastase. Gestul guvernului reprezinta insa dovada clara a faptului ca Nastase se afla in fruntea unui sistem mafiot". Tariceanu a adaugat, intr-o conferinta de presa, ca, in calitate de premier, va pune "organele de ancheta sa faca lumina in acest caz si sa-i pedepseasca pe cei vinovati". Acuzele la adresa executivului au fost apoi facute publice de catre cei doi reprezentanti ai Aliantei PNL-PD la un miting electoral tinut ieri seara la Slobozia. "Este cel mai mare cadou pe care l-a facut Nastase baronilor din PSD. Peste 15.000 de miliarde de lei au fost dati cadou acestor oameni, bani furati de la populatie. Asa intelege Adrian Nastase sa faca cu baronii PSD. Ii vom duce acolo unde le este locul, la inchisoare", a declarat Tariceanu in fata multimii din Slobozia.

Aseara, in jurul orei 19,00, in Onesti cerul a fost luminat de focuri de artificii lansate din fata Hotelului "Sport", proprietatea societatii Rafo Onesti. Localnicii au spus ca patronii Rafo Onesti "serbeaza preluarea de catre stat a datoriilor de peste 16.000 de miliarde lei".