Fostii conducatori ai Romaniei, Ion Iliescu si Adrian Nastase, ar putea sa dea explicatii in fata justitiei pentru decizia lor de a-l gratia pe ex-liderul minerilor, Miron Cozma. Ieri, Administratia prezidentiala si Secretariatul General al Guvernului au depus o actiune comuna in justitie prin care au cerut Curtii de Apel Bucuresti constatarea nulitatii decretului din decembrie anul trecut privind gratierea unor persoane, intre care si Miron Cozma. Cotroceniul il acuza pe Ion Iliescu de abuz de putere. In actiunea inaintata justitiei se arata ca gratierea liderului minerilor s-a facut pe motive politice, ceea ce a pus in pericol ordinea publica si stabilitatea constitutionala. Pe de alta parte, fostul premier Adrian Nastase este chemat sa dea socoteala vizavi de declaratiile ambigue pe care le-a facut cu privire la contrasemnarea actului de gratiere. Presedintia sustine ca o data constatata nulitatea decretului referitor la acordarea gratierii lui Cozma, devine nul si cel care viza revocarea gratierii.

Administratia Prezidentiala si Secretariatul General al Guvernului au depus, ieri, o actiune comuna in justitie, prin care au cerut Curtii de Apel Bucuresti constatarea nulitatii decretului din decembrie anul trecut privind gratierea unor persoane, intre care si Miron Cozma.

Potrivit unui comunicat remis de Administratia Prezidentiala, SGG este parte a acestei actiuni, intrucat documentul invocat se numara printre cele care se contrasemneaza de primul-ministru. In acelasi timp, Cotroceniul precizeaza ca o data constatata nulitatea decretului referitor la acordarea gratierii lui Miron Cozma, devine nul si cel care viza revocarea gratierii.

Fostul presedinte, acuzat de abuz de putere

Ion Iliescu este acuzat, prin actiunea inaintata justitiei, de faptul ca l-a gratiat pe fostul lider al minerilor facand abuz de putere. Potrivit comunicatului Administratiei Prezidentiale, gratierea individuala nu poate fi acordata pe motive politice, unul dintre motivele actiunii in justitie referindu-se la "neconstitutionalitatea actului administrativ atacat pentru exces de putere, abuz de putere si deturnare de putere, cu raportare la rolul constitutional al presedintelui Romaniei". Presedintia si SGG sustin si ca gratierea individuala nu trebuie sa conduca la impiedicarea infaptuirii justitiei.

Totodata, se arata ca, nu in ultimul rand, exercitarea de seful statului a prerogativului gratierii nu poate fi facuta decat cu respectarea rolului constitutional. "Acordarea unei gratieri individuale prin care se pun in pericol regimul constitutional, ordinea publica, democratia, preeminenta dreptului, drepturile omului ori independenta si autoritatea justitiei constituie un abuz de putere sau o deturnare a puterii, deci o masura neconstitutionala", se arata in actiune. De asemenea, se mai spune ca unele dintre persoanele condamnate care au beneficiat de gratierea individuala au fost condamnate definitiv la pedepse mari cu inchisoare, pentru savarsirea unor infractiuni de subminare a puterii de stat, coruptie, reprimare violenta a revolutiei din decembrie 1989, infractiuni grave de violenta, criminalitate economica. "In plus, in destule cazuri, restul de pedeapsa ramas de executat este ridicat", se mai arata in comunicat.

Citeste si:

Nastase va trebui sa-si justifice balbele

Al doilea motiv invocat in actiunea in justitie se refera la "vicierea consimtamantului primului-ministru, coautor al actului administrativ atacat". Adrian Nastase, care ocupa in decembrie functia de prim-ministru, declarase ca nu si-a dat seama de faptul ca a contrasemnat decretul de gratiere a lui Miron Cozma. Prin urmare, presedintia sustine acum, potrivit legii, ca "absenta manifestarii vointei primului-ministru face ca un decret al presedintelui Romaniei (dintre acelea care necesita contrasemnare) sa nu existe din punct de vedere juridic". "Vicierea vointei primului-ministru se rasfrange negativ asupra validitatii decretului contrasemnat", se mai spune in documentul inaintat Curtii de Apel. Actiunea mai mentioneaza ca, "prin urmare, in cazul tuturor atributiilor presedintelui Romaniei care se exercita prin decrete contrasemnate de primul-ministru, respectivele decrete reprezinta o codecizie a sefului statului si a sefului guvernului". "Primul-ministru este absolut liber sa refuze adoptarea unei decizii, adica sa refuze contrasemnarea unui decret, caz in care respectivul decret nu exista din punct de vedere juridic", sustin initiatorii actiunii.

Reactia Cotroceniului vine dupa ce avocatul lui Miron Cozma a depus la Administratia Prezidentiala o plangere impotriva decretului emis de Ion Iliescu prin care fostul presedinte a revocat propriul decret de gratiere a fostului lider al minerilor.

PSD: "Obiectivul presedintiei - desfiintarea opozitiei"

Purtatorul de cuvant al PSD, Titus Corlatean, ne-a declarat, ieri, ca demersul Palatului Cotroceni nu reprezinta decat un alt pretext pentru a lansa un nou atac politic impotriva liderilor Partidul Social-Democrat. Corlatean sustine ca actiunea puterii este asemanatoare cu incercarea acesteia de a-i revoca pe presedintii celor doua Camere ale parlamentului, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. "Este o chestiune juridica care trebuie transata, dar, de fapt, este vorba despre incercarea de a desfiinta opozitia din Romania". Titus Corlatean a tinut sa reaminteasca faptul ca PSD nu a fost de acord cu gratierea lui Miron Cozma si la acel moment a solicitat revocarea decretului respectiv.