Basescu: Vom fi mai duri cu romii!

Presedintele Traian Basescu l-a primit, marti, pe Inaltul comisar pentru minoritati nationale al OSCE, Knut Vollebaek, caruia i-a spus ca cea mai sensibila problema este cea a romilor si ca autoritatile vor fi mai dure si nu vor mai plati alocatiile daca parintii nu isi trimit copiii la scoala.

Presedintele Traian Basescu a afirmat, la inceputul intrevederii, ca cea mai "sensibila" problema este cea a romilor.

"Exista o lipsa de intelegere fata de cat de adanca este aceasta problema, chiar la nivel european, dar ne asumam responsabilitatea fata de cetatenii nostri. Nu incercam sa punem aceasta problema la nivel european, dar in acelasi timp este nevoie de o cooperare la nivel european", a declarat Traian Basescu, transmite MEDIAFAX.

El a mai aratat ca orice sugestie pentru rezolvarea problemei romilor este binevenita.

"Vom incepe sa fim ceva mai duri, de exemplu sa nu mai platim alocatiile daca parintii nu isi trimit copiii la scoala. Pana acum am fost foarte flexibili, dar trebuie sa facem ceva", a mai spus seful statului.

Presedintele a refuzat in luna decembrie promulgarea legii care propunea schimbarea denumirii de “romi” in cea de “tigani”.

"Cred ca este o mare greseala, nu voi promulga niciodata o astfel de lege. O voi trimite inapoi", a declarat Basescu, adaugand ca legea va fi "un gest de respingere”.

Controversata lege, initiata de parlamentarul Silviu Prigoana, membru al PDL, presupunea interzicerea folosirii termenului de "rom" in institutiile din Romania, inlocuindu-l cu cel de "tigan".[Romii se plang lui Obama de discriminarea din Romania]

In luna noiembrie a anului trecut, presedintele Traian Basescu sarea in "apararea" romilor, care erau expulzati de peste tot din Europa, spunand ca este in natura lor sa se mute dintr-un loc in altul.

Citeste si:

Romii cer să fie recunoscuți ca minoritate etnică de India

Traian Basescu a declarat ca obiectivul cultural al romilor nomazi este sa circule din loc in loc si ca interzicerea acestui drept ar insemna distrugerea unui pilon cultural, recunoscand ca multi dintre acestia, "in mod traditional, traiesc din ce fura".