Traian Basescu si Mircea Geoana, despre care se spune ca au colaborat cu Securitatea, sunt exemple graitoare pentru modul in care in Romania elita comunista a reusi sa supravietuiasca si sa se infiltreze in functii importante in politica, afaceri si mass-media, scrie portalul german Deutsche Welle.

"In Romania, fostii ofiteri de securitate nu lucreaza acum numai in serviciile secrete. Ii gasim in politica, economie si in presa, iar o dezbatere despre aceasta problema aproape ca nici nu exista", atrage atentia portalul german intr-un articol intitulat "Dictatorul a disparut, dar acolitii lui au ramas".

Romania - adapostul comunistilor

Deutsche Welle (DW) arata cu degetul mai intai inspre Basescu si Geoana. "In putine foste tari comuniste din Europa Centrala si de Est a reusit elita dictaturii sa supravietuiasca atat de bine ca in Romania. Un exemplu foarte graitor in acest sens sunt cei doi candidati pentru cea mai inalta functie in stat, care urmeaza sa se intalneasca in turul doi al prezidentialelor", se arata in articol, transmite NewsIn.

"Actualul presedinte Traian Basescu a condus inainte de 1989 reprezentanta companiei romane navale de stat in Anvers, post similar unui ambasador important. Cel de-al doilea candidat clasat, Mircea Geoana, seful partidului comunist reformat PSD, este fiul unui general de rang inalt de pe timpul lui Ceausescu, Ioan Geoana, care a condus comandamentul suprem al apararii civile. Ambii, si Basescu si Geoana, ar fi colaborat inainte de 1989 cu Securitatea, cel mai de temut aparat represiv al lui Ceausescu", noteaza Deutsche Welle.

Pe de alta parte, DW avertizeaza ca cei doi sunt "numai varfuri inofensive ale aisbergului" comparativ cu altii. "Este vorba despre numerosii fosti ofiteri de securitate, care s-au instalat foarte bine in sistemul postcomunist - sunt acum in functii politice, afaceristi cu greutate sau pensionari avuti", scrie portalul.

In cadrul articolului, reporterii DW au vorbit si cu Dumitru Burlan, in varsta de 70 de ani, care a fost timp de treizeci de ani ofiter de securitate. "Firme foarte puternice sunt acum conduse de fosti ofiteri de securitate", sustine Burlan, care avea rolul supravegherii membrilor de partid, in care Ceausescu nu mai avea incredere. Mai tarziu, el a devenit garda personala de corp a dictatorului, avand acum la dispozitie o pensie generoasa, precizeaza DW. Acesta mai spune ca fosti colegi de ai lui sunt acum la putere. "Si daca ofiterul nu e insusi la guvernare, atunci sigur e fiul sau", accentueaza Burlan razand.

"Asadar, fostii securisti nu lucreaza in Romania numai ca functionari ai serviciilor secrete ale statului. Ei sunt demnitari ai Parlamentului roman sau european, ministri sau membri de conducere ai partidelor de toate culorile. Sunt rectori universitari, investitori bogati sau manageri, de multe ori implicati in afaceri dubioase si ilegale", comenteaza DW.

In acest sens, portalul german critica faptul ca "in Romania nu exista o dezbatere deschisa despre acest subiect, din moment ce fostii securisti controleaza si o mare parte a presei romane".

"Prin intermediul acestor canale mediatice, fostii colaboratori ai lui Ceauseascu se pot prezenta singuri intr-o lumina favorabila, vorbind despre activitatile lor in folosul poporului", evidentiaza publicatia.

Un alt exemplu oferit ede DW este Ilie Merce, in varsta de 70 de ani, un colonel in rezerva care in anii '80 a condus operatiunile de urmarire si opresiune impotriva intelectualilor si artistilor. Dupa 1989 el a devenit membru al PRM si pana in 2008 a fost membru al Parlamentului.

"O cariera usor diferita, dar la fel de uluitoare a avut Gheorghe Ratiu, colonel in rezerva acum. Din 1985 pana in 1989 acesta a condus temuta Directie I a Securitatii, departament care organiza represiunea impotriva opozantilor. Dupa caderea regimului comumist, Ratiu a devenit consultant de afaceri. El respinge zonurile privind faptul ca ar lucra in cadrul unor retele ilegale, care ar fi preluat averea de atunci a Securitatii. In ceea ce priveste faptul ca de la conducerea Securitatii a ajuns consilier de afaceri, lui Ratiu nu i se pare nimic scandalos in acest sens", conchide DW.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.