Basescu, mai popular decat Marko Bela in colegiile din Secuime

La Eremitu, doar gardurile impanzite cu afise si bannerele cu Marko Bela, zambind intre doi stalpi pe ulite, arata ca, totusi, campania electorala este in toi. Rosii in obraji, dupa ce au luat cate un pahar-doua de palinca, „sa imblanzim frigul doamna draghe”, oamenii au iesit pe la porti sa dea zapada din fata curtii. Ne privesc suspiciosi si, fara un ghid, cu greu si-ar fi dat drumul la vorba. Nu prea le plac politicienii maghiari, iar daca ii intrebi omul lor politic preferat este presedintele. „Draghe doamne, e singurul ruman care iubeste la noi, ungurii. Si noi iubim la el. De stiem io ca o fost ieri (sambata, n.r.) la Praid, apai ma ducem sa dau mana cu el”, zice un barbat, manuid o lopata masiva in zapada. Arunca o lopata de zapada si catre noi, dar, pentru ca vrem sa ne „imprietenim”, ne ferim si ne facem ca nu observam. Femeile din jur chicotesc cu fata ascunsa in colturile naframelor de culoare verde.

„Va place si dumneavoastra de Basescu?” Ele continua sa chicoteasca, semn ca au inteles intrebarea, dar raspund: „Nem irtem romanum” (nu inteleg romaneste, n.r.). „Le place doamna, ca-i baiat de comitet, de-al nostru din popor. Apai, cand ii de beut, stie sa bea, cand ii de lucrat, nu se da deoparte”, zice omul cu lopata.

Le spun ca, din pacate pentru ei, Traian Basescu nu vizeaza un mandat de parlamentar in zona, dar ii asigur ca il pot vota la anul si incerc sa ajung din nou la alegerile de saptamana viitoare: pe cine prefera ei: Marko Bela sau Kincses Elod. Barbatul cu lopata cade pe ganduri, dar unul mai in varsta spune in ungureste ca l-a auzit (pe Kincses Elod, n.r.) „chiar azi”, la radio, vorbind de perioada cand „a fost alungat din tara, obligat sa plece in Ungaria”.

Intre timp mai apar cateva persoane; vorbesc doar barbatii, iar femeile stau intr-un grup separat, la cativa metri. Chiar in spate, pe un gard, e un afis cu Kincses, care isi scoate palaria, un gest elegant, dar cam subtil pentru sateni. „Apai, doamna draghe, avocatul asta, o fi domn mare, dar aici la noi nu se scoate colopul de pe cap. Nu l-am vazut pe aici, dar o zis oamenii lu' domnu' Marko sa nu-l votam. Ca, daca ajunge iar udemereul la guvernare, o sa avem bani. Si ca daca il votam pe Kincses, oricum nu castiga si se pierd voturile”, spune unul dintre barbati, care pare mai scolit.

„Holgos te (taci ma, n.r.). Apai doamna, noi stam de trei ani cu teava de la gaz trasa la poarta si Marko asta nu a reusit sa ne ajute sa bagam gazul la casa. Cu ce te-a ajutat, ma, udemereu?”, se infurie omul cu lopata.

Ne ferim la fix, pentru ca arunca o noua incarcatura de zapada cu lopata. „Saptamana trecuta ne-o adus faina si o impartit-o in sat”, adauga sustinatorul lui Marko. Ii explic ca faina este de la Uniunea Europeana si cu asta, chiar daca nu castig simpatia barbatului cu lopata, macar ma asigur ca nu ma nimereste, atunci cand arunca zapada. „Dar ce parere aveti cu autonomia asta?” deschid eu cutia Pandorei. Toti ma privesc cu suspiciune si vorbesc intre ei cateva minute. Dupa care o dau pe diplomatie, incercand sa ma convinga ca lor le place in Romania, ca nu vor sa aiba probleme cu autoritatile, dar ca, totusi, si-ar dori sa nu prea auda de romani. „Aici suntem ca fratii, doamna. Romanii au invatat ungureste ca-s mai putini. Numa' militianu ii roman. La doctor vorbim ungureste, la bolda (magazin, n.r.) tot ungureste. No, pai, care-i treaba?” spune un alt barbat, moment in care in tabara femeilor intervine agitatia. Si ele se incalzisera cu generozitate cu palinca si mai mult tipau decat vorbeau. Din traducere inteleg ca femeile vor mai multa autonomie decat acum si ca simt un dipret profund fata de „budos olah” (valah imputit).

„Si, pana la urma, cu cine votati? V-a dat cineva ceva, v-a spus preotul in biserica pe cine sa votati?”, reiau discutia initiala. „Om vedea, doamna, om vedea. Io cred ca tot cu udemereu ii mai bine ”, zice cel care parea mai scolit. Iarasi proteste si vacarm iar lopata devine si mai amenintatoare. „Visonlatas” (la revedere, n.r.) spunem noi si ne urcam in masina lasandu-i sa polemizeze.

Ajungem la Campul Cetatii, o localitate langa Sovata, celebra datorita unui restaurant cu specific pescaresc, unde se prepara doar pastrav, dar si a multor vip-uri locale, printre care si Frunda Gyorgy, care si-au construit vile acolo. Ninsoarea este tot mai abundenta, nimeni nu umbla pe drum. In fata hanului pescaresc o taraba cu suveniruri de Korund. Vanzatorii evita sa discute politica, dar isi prezinta cu multa abilitate si intr-o limba romana perfecta produsele. Nici ospatarii din restaurant nu par mai interesati de alegeri. „Aici vin clienti si din Moldova si din Bucuresti, si unguri si romani. Noi nu facem politica”, spune o chelnerita afisand un zambet profesional.

Un tanar cu ochelari, genul studios, ne spune ca voteaza cu Frunda, insa cand afla ca politicianul candideaza in alt colegiu, desi pare pare putin dezamagit, sustine ca va pune stampila pe UDMR.

La Campul Cetatii Kincses Elod nu prea are afise, dar oricum se pare ca nu este prea cunoscut.

La intoarcerea spre Targu Mures stratul de zapada pe drum este mult mai mare; nu se vede niciun utilaj de dezapezire, unguresc sau romanesc. Doar Marko Bela, in sacou, zambeste fericit de-a latul drumului pe zecile de bannere atarnate din loc in loc. Iar jos, pe garduri, Kincses cu palaria in mana si restul candidatilor zambesc si ei, seducator.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe