Conform unei cercetari comandate de BiG Media Relatii Publice si realizate de Atipique Communications, cumpararea votului este cel mai des intalnita in Moldova unde 39% dintre locuitorii acestei zone recunosc ca li s-a oferit o suma de bani in schimbul votului. Urmatoarele regiuni ca intentie de cumparare a votului sunt Dobrogea (30%) si Oltenia (24%). Cei mai corecti politicieni sunt in regiunea Crisana-Maramures, unde numai 15% dintre locuitori au fost “ofertati” de partide pentru a pune stampila pe un anumit candidat. Transilvania si Banatul sunt sub media pe tara in ceea ce priveste disponibilitatea partidelor de a cumpara votul, cu procente de 18% respectiv 16%.

La intrebarea “Cunoasteti pe cineva caruia i s-au oferit bani pentru a vota un candidat sau un partid politic?” au raspuns afirmativ 45 % din locuitorii din Moldova, 38% dintre locuitorii din Dobrogea si 30% dintre olteni. In Transilvania procentele celor care cunosc persoane carora li s-au oferit bani sunt de 21%, urmati de 18% dintre banateni si 17% dintre maramureseni.

Cu toate acestea, numai 8% dintre romani recunosc ca ar vota pentru un candidat sau partid in schimbul unei sume de bani. 12% dintre participantii la cercetare sustin insa ca au in cercul de cunostinte persoane care ar face acelasi lucru.

Citeste si:

Bucurestenii nu au convingeri unitare in ceea ce priveste cumpararea votului si sunt mai dispusi sa isi vanda votul decat media pe tara. Daca numai 8% dintre romani recunosc ca ar accepta o suma de bani pentru a vota, in Bucuresti media este de 14,2%.

“Metoda cumpararii votului este una tot mai des intalnita si exista riscul de a fi acceptata de catre cetatean ca fiind una normala. Este grav pentru ca incurajeaza dezinteresul fata de responsabilitatea sociala a votului si fata de politica in general, mai ales in randul tinerilor”, a declarat Gabriel Ferugean, Director BiG Media Relatii Publice.

Studiul a fost realizat in perioada 17-25 august 2008 pe un esantion national de 1250 de persoane. Metoda de cercetare folosita a constat in interviuri directe si focus grupuri realizate in Bucuresti si in 40 de localitati. In Bucuresti cercetarea a fost facuta pe un esantion reprezentativ de 500 de persoane.