Catastrofalul seism produs in Sumatra la data de 26 decembrie 2004 face parte din categoria celor care schimba brusc geografia pamintului, proces care de altfel se desfasoara continuu, insa cu o viteza insesizabila perceptiei umane. Inca de la divizarea continentului unic, Pangeea, care in opinia unor oameni de stiinta s-a produs din cauza impactului unui asteroid, placile tectonice se afla intr-o miscare necontenita de sute de milioane de ani.
Potrivit Associated Press, cutremurul din Indonezia a nivelat orase, a mutat insule si a devastat peisaje in numai citeva ore, cu forta a un milion de bombe atomice. Dar circumstantele geologice care au dus la producerea celui mai grav dezastru natural din ultimul secol s-au adunat intr-o perioada de timp mult mai lunga. Specialistii o estimeaza la 300-600 de milioane de ani.

Continentele se plimba

Existenta Pangeei este acceptata de majoritatea membrilor comunitatii stiintifice, care o probeaza prin corespondenta aproape perfecta a contururilor continentelor actuale. Forte geologice declansate de un factor extern sau intern au dus la destramarea continentului unic; de atunci, fragmentele care-l alcatuiau - placi tectonice - au "plutit" in deriva cu o viteza de citiva centimetri intr-o suta de ani. Pe masura ce placile se misca, fortele de frecare dintre ele declanseaza cutremure si formeaza munti. Subcontinentul indian, spre exemplu, s-a deplasat inexorabil spre nord, timp de milioane de ani, ciocnindu-se cu Asia precum un accident de masina redat cu incetinitorul. In zona de contact dintre cei doi giganti s-a format Himalaya. Muntele Everest si altii din lantul himalaian continua sa cistige in inaltime aproximativ un centimetru pe an.

Lupta placilor tectonice

Geologii spun ca seismul din Indonezia a fost rezultatul tensiunii dintre placile tectonice India si Birmania, care se freaca una de alta de-a lungul unei falii de 1.200 de kilometri, sub Oceanul Indian. In urma cutremurului, partea de nord a insulei Sumatra si cele citeva insulite mai mici din apropiere s-au deplasat spre nord cu aproximativ 18 metri. Potrivit perceptiei temporale umane, seisme atit de puternice sint rare, dar la scara geologica ele constituie ceva obisnuit. "Cutremure de asemenea magnitudine, in aceasta parte a lumii, s-au produs probabil de un milion de ori de la divizarea Pangeei", apreciaza Chris Scotese, de la Universitatea Arlington-Texas. "Nu exagerez", a subliniat el.

Geologii considera ca inteleg, cel putin la modul general, ce anume cauzeaza miscarea si coliziunea placilor tectonice. Pamintul, explica ei, este alcatuit din straturi, primele doua (din centru spre exterior) fiind divizate in substraturi. In mijloc se afla un miez fierbinte de metal, cu diametrul de aproximativ 3.500 de kilometri, cu centrul solid si stratul exterior lichid (miezul interior, respectiv exterior). Apoi vine mantaua (inferioara si superioara), fierbinte si stincoasa, groasa de circa 2.900 de kilometri. Peste aceasta se asterne scoarta, stratul pe care traim si noi, mult mai subtire (aprox. 48 kilometri) si mai rece. Dar scoarta nu este un strat uniform si solid precum glazura de ciocolata a unui drajeu. Ea este fracturata in peste 12 placi tectonice rigide, suprapuse pe alocuri. Aceste placi se misca una fata de cealalta pe masura ce aluneca pe straturile fierbinti de sub ele.

Faliile seismice, punctele "vii" ale Terrei

Punctele de suprapunere intre placile tectonice se numesc zone de subductie, aici fiind locurile in care se produc cutremurele cele mai puternice, schimbind usor harta pamintului de fiecare data. Si vulcanii erup adesea in aceste zone de frontiera intre placi. Intelegerea mai exacta a fortelor din respectivele regiuni - in suficient detaliu cit sa permita prezicerea seismelor, spre exemplu - s-a dovedit a fi un tel inca neatins. In primul rind pentru ca multe dintre zonele de subductie sint acoperite de oceane, fiind inaccesibile pentru studiu. Dar chiar si cind granitele dintre placi sint pe uscat, asa cum stau lucrurile in California (falia San Andreas), adevarata actiune se petrece la multi kilometri adincime, cu totul in afara vizorului cercetatorilor. De curind, oamenii de stiinta au inceput sa foreze intr-o falie seismica, pina la aproximativ doi km adincime, in incercarea de a afla mai multe despre fortele aflate in joc. Iar tentativa lor va oferi in cel mai bun caz o vaga imagine - seismul din Indonezia s-a produs la o adincime de 10 km in crusta, fara a mai lua in calcul stratul de apa de deasupra platoului oceanic.

Cutremurele care schimba harta sint foarte rare

Cutremurele cu adevarat puternice, precum cel cu magnitudinea 9, din Sumatra, care sa fie capabile a provoca schimbari cartografice notabile, sint atit de rare incit exista putine ocazii sa poata fi studiate. Pina la 26 decembrie 2004 au trecut 40 de ani de la o miscare telurica similara, produsa in Alaska. Precum pescarii sau vinatorii care asteapta captura cea mare, geologii isi pot petrece in expectativa intreaga cariera, fara sa aiba sansa de a observa mult rivnitul cutremur major - rivnit pentru nimic altceva decit studiu, evident. "Tot ceea ce putem vedea, in ce priveste catastrofele, este ca ele se produc intr-o clipita. Dupa care nu se mai intimpla nimic asemanator timp de sute de ani", spune David Wann, de la Institutul geologic national al Statelor Unite. Sau sute de milioane de ani, cum s-a intimplat cu Pangea, pe vremea cind nu existau oameni. In afara de faptul ca toate continentele, daca ar fi decupate, s-ar putea uni aproape perfect, ca piesele unui puzzle, alte indicii in sprijinul existentei continentului unic sint oferite de dovezi geologice si fosile.

Citeste si:

Spre exemplu, rare fragmente de roca descoperite in Antarctica in anul 2003 au aceeasi compozitie minerala precum cele din China. Iar fosilele unor plante tropicale disparute au fost gasite atit in Antarctica, cit si in Australia, sugerind ca ambele continente s-au aflat cindva impreuna in regiuni ecuatoriale. Fosile de Lystrosaurus, o reptila care a trait in Triasic (acum aproximativ 200 de milioane de ani) au fost descoperite in Africa, India si Antarctica - foarte probabil inca unite la acea vreme.
Continentele se apropie din nouData fragmentarii Pangeei a fost aproximata la 65 de milioane de ani, in Cretacic, cind au rezultat continente de forme similare celor de azi. Din acest motiv, specii precum Tyranosaurus rex nu au fost intilnite decit intr-un areal limitat (America de Nord, in acest caz), spre deosebire de stramosii lor, intilniti aproape peste tot.

Multi geologi sint de parere ca Pangea nu a fost primul supercontinent de pe planeta, ba mai mult, ca nu este nici ultimul. Cele mai recente simulari ale miscarilor tectonice arata ca, din nou, continentele tind sa se uneasca. In ultimii 40 de milioane de ani, Africa s-a apropiat de Europa, miscarea sa spre nord contribuind la ridicarea Alpilor si a Pirineilor si provocind cutremure in Italia, Grecia si Turcia. Mediterana se micsoreaza incet, alcatuind acum doar o amintire din ceea ce fusese cindva un ocean vast. Australia se afla pe un "curs de coliziune" cu Asia de sud-est. Mai departe de aceasta prognoza, simularile devin speculative, dar par a sugera ca si America de Nord se indreapta catre viitorul monolit euro-africano-asiatic. Peste aproximativ 250 de milioane de ani, pe pamint va lua nastere un nou supercontinent, Pangea Ultima.

Modificarea hartii terestre, vizibila din satelit

Seismul cu magnitudinea 9 pe scara Richter care s-a produs in 26 decembrie a mutat intreaga insula Sumatra cu aproximativ 36 de metri spre sud-vest. In afara de Sumatra, seismul a deplasat si insulele mai mici din regiune cu aproximativ 20 de metri. Modificarile hartii s-au produs insa mai putin ca urmare a deplasarilor geologice, cit mai ales ca efect al impactului devastatoarelor tsunami, care au lovit cu o energie uriasa tarmurile a opt state din Asia de sud. Aceste schimbari sint in special in modificari ale liniei tarmului, corespunzind unei eroziuni bruste a zonelor litorale sub actiunea valurilor seismice, precum si dramaticele devastari ale zonelor locuite, sute de localitati fiind practic rase de pe suprafata pamintului, dupa cum se poate constata in imaginile luate din satelit, inainte si dupa cataclism.

Efecte la antipozi

Cutremurul din Asia de sud-est, care a antrenat o serie de valuri seismice devastatoare, a provocat printre altele si modificarea nivelului apei cu cel putin 0,9 metri, intr-un put geosensibil din statul american Virginia, la 15.450 de kilometri distanta fata de epicentru, relateaza AP. Apa din putul aflat sub monitorizarea USGS (Institutul geologic national american), amplasat in apropierea localitatii Christianburg, a inceput sa oscileze la aproape o ora dupa declansarea seismului cu magnitudinea 9. David Nelms, un specialist in apa freatica al filialei USGS din Richmond (capitala Virginiei), a putut urmari in direct schimbarile nivelului apei pe ecranul computerului sau. "A inceput sa urce peste, apoi a coborit sub nivelul pe care l-a avut initial", a spus Nelms, adaugind ca oscilatii au continuat timp de cinci ore, pina ca nivelul apei sa se stabilizeze din nou. Putul din Christianburg mai poate arata de asemenea si unele oscilatii regulate, dar mici, provocate de maree.

Pamintul continua sa vibreze

Pamintul continua sa "rasune ca un clopot" si acum, la doua saptamini dupa catastrofa din Asia, au declarat duminica oameni de stiinta australieni, citati de AFP. Fenomenul mentionat a fost inregistrat cu ajutorul unor echipamente de masura foarte precise, de la un observator din Canberra, a indicat Herb McQueen, de la Australian National University.
"Acest lucru corespunde unei miscari verticale de un milimetru a Terrei", a precizat McQueen. Imediat dupa seismul care a generat valurile uriase din 26 decembrie, geofizicienii americani au afirmat ca pamintul a oscilat pe axa sa si ca harta Asiei a fost modificata prin disparitia si deplasarea unor mici insule.

Reamintim ca, dupa ce cutremurul a facut ca insasi axa de rotatie a Planetei sa se balanseze, s-a inregistrat si o minuscula schimbare, de ordinul microsecundelor, in durata miscarii de revolutie a pamintului, insa valoarea exacta a acesteia inca nu a fost determinata.