Partidele si politicienii romani s-au grabit in 2008 - an electoral - sa faca legi favorabile Bisericii Ortodoxe (BOR) si s-au ferit sa adopte legi care nu ar multumi BOR, constata Raportul anual al Departamentului de Stat american privind libertatea religioasa.
Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasa, lansat luni la Washington, aduce o critica dura la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, careia Statele Unite ii reproseaza, in principal, ca isi foloseste influenta asupra politicienilor pentru a obtine decizii in favoarea sa si in detrimentul minoritatilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestantii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precadere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educatie religioasa si acordarea de fonduri disproportionate pentru bisericile ortodoxe.

"Putini politicieni sustin masuri legislative care ar nemultumi BOR. Pentru ca anul 2008 a fost un an electoral, partidele si politicienii s-au grabit sa faca legi care favorizeaza Biserica Ortodoxa. Unii critici au acuzat ca acest lucru a fost facut pentru a castiga bunavointa Bisericii in timpul perioadei electorale", puncteaza raportul american, citat de NewsIn.


Cadourile statului cate BOR

  • 200 milioane de dolari pentru construirea si repararea bisericilor. Ca sa nu uitam de propunerea PNL de restituire a padurilor obtinute in perioada interbelica, sau propunerea PSD de crestere a salariilor clericilor si ca membrii ai clerului sa nu fie investigati pentru o posibila colaborare cu fosta Securitate.

  • Guvernul a tolerat abuzurile Bisericii Ortodoxe fata de celelalte grupuri religioase. "In general, Biserica ortodoxa a refuzat sa retrocedeze bisericile greco-catolice si si-a folosit adesea influenta pentru a pune presiune asupra minoritatilor sau a oficialilor guvernamentali in propriul avantaj", puncteaza raportul Statelor Unite. "In iunie 2008 reprezentanti ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice si baptiste ungare au depus o plangere la Comisia Europeana pretinzand ca legea religiilor discrimineaza minoritatile religioase si ca, in ciuda prevederilor constitutionale care garanteaza libertatea religioasa, statul favorizeaza in mod nejustificat BOR", constata Departamentul de Stat. In plus, se mentioneaza si ca minoritatile religioase au semnalat ca Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de catre BOR lacasurile de cult, ca elevii apartinand minoritatilor religioase nu au un acces egal la educatie religioasa si ca BOR primeste fonduri disproportionat de mari si proprietati din partea statului, ca statul nu sanctioneaza actiunile BOR care sunt impotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietatilor care ar trebui restituite, instigarea la ura religioasa la televiziunea de stat si discriminarea in scoli si in mass-media.

  • Religia, arma politica. Departamentul de Stat face referiri si la aparitia publica a liderilor BOR alaturi de politicieni. "Biserica Ortodoxa Romana exercita o influenta substantiala asupra populatiei si liderilor politici, avand un rol dominant. Liderii religiosi ortodocsi oficiaza aproape in exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocsi au aparitii publice cu lideri politici importanti, iar mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice", arata raportul.

  • Statul da aprobari in functie de religie. Unele grupuri minoritare au semnalat ca autoritatile locale tergiverseaza acordarea de permise de constructie in functie de apartenenta religioasa. In plus, este abordata problema predarii religiei in scoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute in Romania avand dreptul sa tina ore de religie.


Ce nu face statul pentru ceilalti


  • Statul nu recunoaste istoria Holocaustului. Raportul american semnaleaza si unele probleme privind antisemitismul, chiar daca "Guvernul roman a continuat sa faca progrese in ceea ce privestre recunoasterea istoriei Holocaustului". Se remarca, de exemplu, faptul ca nu a existrat nicio condamnare in baza legii care intezice antisemitismul. "Acte de antisemitism, inclusiv profanarea si vandalizarea sit-urilor evreiesti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fara nicio schimbare apreciabila in modificarea frecventei in comparatie cu rapoartele precedente. Presa national-extremista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii publice pe teme antisemite", atrage atentia raportul. "Potrivit Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania, autoritatile romane au avut tendinta sa minimizeze semnificatia unor astfel de incidente de vandalism, motivand ca sunt acte ale unor copii, betivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completeaza Departamentul de Stat.

  • Statul nu retrocedeaza daca nu esti ortodox. Departamentul de Stat evidentiaza ca si in emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimate viziuni si atitudini antisemite. Raportul aminteste si de publicatiile partidului extremist Romania Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat sa contina declaratii si articole reprezentand "puternice atacuri antisemite". In aprilie 2008 "autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagina a saptamanalului Romania Mare", atentioneaza raportul. De asemenea, restituirea proprietatilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a ramas o problema. "In numeroase cazuri minoritatile religioase nu au reusit sa obtina posesia proprietatilor confiscate. Chiar daca a existat un anumit progres pe perioada monitorizata de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au ramas nerezolvate. In multe cazuri autoritatile locale au refuzat chiar sa restituie proprietatile in legatura cu care exista un interes al guvernarii municipale sau centrale", se arata in documentul Departamentului de Stat.

  • Statul nu te inmormanteaza daca nu esti ortodox. Totodata, comunitatea musulmana a continuat sa aiba probleme cu inmormantarile membrilor sai. "In ciuda promisiunilor facute de primarul Bucurestiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru infiintarea unui cimitir musulman", mai noteaza raportul.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.