Ce inseamna victoria de la Haga pentru Romania?

Hotararea unanima a celor 15 judecatori ai Curti de la Haga in privinta delimitarii platoului continental din Marea Neagra reprezinta un caz exceptional. Miza procesului este in primul rand una economica, astfel incat companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagra si-au anuntat deja intentia de a relua activitatile de explorare si exploatare.

Trebuie remarcat insa faptul ca verdictul de la Haga a incheiet un litigiu intre state vecine care dureaza de 42 de ani. "Am fost informat in legatura cu continutul deciziei Curtii Internationale de la Haga in ce priveate litigiul pentru Platoul Continental intre Romania si Ucraina. Sigur ca avem multe argumente sa fim satisfacuti de aceasta hotarare. In primul rand se stinge un litigiu intre tari vecine, care dureaza de 42 de ani. In al doilea rand se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punctul de vedere al dreptului international, cata vreme institutia care reprezinta comunitatea internationala in astfel de litigii a dat o decizie de castig de cauza partii romane in proportie de 80%", a declarat ministrul de externe roman, Cristian Diaconescu, la scurt timp dupa aflarea deciziei CIJ.

Insa cea mai importanta consecinta a acestei decizii istorice este reprezentata de faptul ca Romania are dreptul acum sa exploateze 79,34% din aria de 12.000 de kilometri patrati pentru care a intentat proces Ucrainei, mai precis 9.700 de kilometri patrati. "In aceasta zona sunt estimate a fi alocate prin linia trasata de Curte aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol", conform agentului Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu.

Am castigat la Haga 30 de miliarde de dolari...pe hartie

Mergand pe estimarea lui Aurescu, Cotidianul sustine ca rezervele de titei ar avea o valoare comerciala de 3,7 miliarde de dolari - luand in calcul un pret al barilului de 40 de dolari si un raport de 7,8 barili la o tona. Potrivit aceluiasi ziar, mult mai mult ar valora rezervele de gaz: peste 28 de miliarde de dolari, luand in calcul un pret de 410 dolari pe mia de metri cubi, practicat de Gazprom. Deci, in total, ar fi vorba, in cel mai optimist scenariu posibil acum, despre rezerve cu o valoare comerciala de peste 30 de miliarde de dolari. Titeiul reprezinta consumul Romaniei pe circa doi ani, iar gazul reprezinta importurile din Rusia pe 20 de ani.

Totusi, cea mai mare parte din cele 30 de miliarde de dolari are o mare "sansa" sa ramana ingropata sub Marea Neagra, pentru ca pur si simplu nu se poate scoate tot, avertizeaza Cotidianul, citand surse din industria petroliera care sustin ca "in industrie, se lucreaza cu un factor de recuperare medie a zacamintelor de petrol si gaze de 25-35%". Asta inseamna deci ca, la modul grosier, companiile nu vor putea scoate decat 10 miliarde de dolari (din care se scade redeventa platita statului, de 10-13%, in functie de marimea zacamantului), si acestia problematici cel putin in viitorul apropiat. "Investitiile in explorarea de mare adanca sunt foarte mari, iar pierderile unui esec sunt suportate de companii. La actualul pret al titeiului, de 40 de dolari barilul, de o astfel de investitie este mai putin surazatoare decat acum un an, cand barilul de titei era 140 de dolari. In plus, din cauza crizei, nici conditiile de finantare nu mai sunt aceleasi”, au mai spus sursele citate de Cotidianul. Potrivit unei informari a ANRM, costurile pot ajunge chiar pana la 500.000 de dolari pe zi, pentru o platforma de foraj in ape adanci.

Cristian Diaconescu a precizat ca doar dupa ce se va face marcarea corespunzatoare a teritoriului, se vor vedea care sunt resursele existente si cum trebuie exploatate mai bine. "Vreau sa va spun ca deocamdata trebuie sa fim rezervati si prudenti in ceea ce priveste incurajarea unor abordari privind o exploatare extraordinara in acea zona. In mod clar, vreau sa va spun ca nu s-au facut prospectii extrem de detaliate din acest punct de vedere. Exista rezerve de hidrocarburi, dar urmeaza sa vedem in ce cantitate si in ce masura putem sa ajungem la ele", a explicat ministrul.

Interes exista

Dupa aflarea deciziei Curtii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagra si-au anuntat intentia de a relua activitatile de explorare si exploatare, perimetrele neconcesionate urmand a fi scoase la licitatie pentru firme romanesti si straine. Astfel, Romgaz si LukOil Romania, membra a grupului rus LukOil, sunt interesate de licitatiile pentru concesionarea perimetrelor de pe platoul continental al Marii Negre, informeaza Wall-Street.

In plus, potrivit Cotidianul, mai multe companii straine mari si-au exprimat interesul de a investi in zona, potrivit agentiei Reuters, printre acestea numarandu-se Total (Franta), Royal Dutch Shell (Anglia-Olanda), BP (Olanda) si OMV (Austria).

Bogdan Aurescu: Romania a castigat la Haga 80% din ce dorea

MAE: Romania, mai independenta energetic datorita deciziei de la Haga

Insula Serpilor a fost doar un punct divergent in procesul dintre cele doua state, care aveau perspective diferite asupra ei. In functie de statutul ei, se putea stabili si linia de delimitare, care interesa Romania.

"Linia de delimitare imparte ceea ce are dreptul efectiv Romania, respectiv Ucraina. Este o linie clar mai avantajoasa decat o solutie care ar fi putut sa fie obtinuta prin negociere. Este o linie mai buna decat orice propunere pe care cealalta parte, de-a lungul intregului proces, indelungatului proces de negociere, a propus-o partii romane", a conchis Aurescu.

CIJ a dat dreptate Romaniei. Insula Serpilor nu va influenta linia de delimitare

Presa ucraineana: Curtea de la Haga a refuzat sa revizuiasca geografia in favoarea Ucrainei