Cel putin pana in luna aprilie, cand este programata a doua etapa a liberalizarii contului de capital, moneda nationala va continua sa se aprecieze fata de principalele valute. Analistii financiari sunt de parere ca in luna aprilie vom plati pentru un euro intre 35.500 si 36.500 de lei, iar pentru un dolar intre 25.500 si 26.500 de lei. Dobanda de interventie a BNR ar putea ajunge pana in aprilie la un nivel de 15-15,5% (de la 17% cat este in prezent), tocmai pentru a da un semnal bancilor comerciale de reducere a dobanzilor in piata. La sfarsitul anului, acest indicator va ajunge la 12-12,5%. Context in care este de asteptat si o reducere a dobanzilor active si pasive practicate de institutiile bancare. Astfel, analistii apreciaza ca la sfarsitul anului 2005 ratele medii ale dobanzilor ar putea ajunge pana in jurul a 12-14% pentru dobanzile active si 8-10% pentru dobanzile pasive.

Dobanzile vor scadea in continuare, in vederea reducerii decalajului dintre dobanzile reale de pe plan intern si cele de pe plan extern, iar scaderea dobanzilor va diminua volumul intrarilor de capital cu potential speculativ. Tendinta de apreciere a leului si dupa momentul aprilie depinde insa de un cumul de evenimente putin predictibile. Principalii factori sunt, pe de o parte, cantitatea de valuta ce va intra in economie dupa liberalizarea contului de capital, iar pe de alta parte aprecierea leului, ce nu poate fi impinsa peste un anumit nivel de sustenabilitate (care sa reflecte relatia moneda-performante economice).

O parte din intrarile de valuta vor fi directionate spre investitii de capital, mai ales ca urmare a cresterii gradului de atractivitate a economiei romanesti, in urma introducerii cotei unice de impozitare. Alte intrari de valuta se vor orienta spre investitiile imobiliare, tinand cont ca pretul acestora este in unele cazuri chiar de 10 ori mai mic decat in statele membre ale UE. Investitiile speculative se refera in special la intrarile de capital de pe piata monetara, analistii apreciind ca vor fi preferate depozitele in lei constituite pe termen de trei si sase luni. In schimb, investitiile in case si terenuri - in ideea ca aceste active isi vor dubla pretul dupa momentul aderarii Romaniei la UE - nu pot fi considerate speculative.

Citeste si:

Intrarile mari de valuta din 2004 au indus deja ideea intrarii in piata a fluxurilor de capital cu potential speculativ. Insa, prin variabilitatea cursului de schimb data de politica monetara, prin mutarea accentului de la flotarea controlata a cursului la o flexibilitate sporita, jucatorii care mizeaza exclusiv pe diferentialul de dobanda vor fi taxati, riscand sa se piarda intregul castig. Cu alte cuvinte, castigul speculativ va fi diminuat de deprecierea cursului.

Liberalizarea capitolelor din contul de capital care au mai ramas sub control se va face treptat. Accesul nerezidentilor pe piata monetara prin deschiderea depozitelor in lei, programat oficial pentru luna aprilie, poate fi devansat sau chiar amanat putin, in functie de consolidarea si validarea dezinflatiei, de cifrele statistice in general. Aprecierea leului si dobanzile bune oferite pentru depozitele in lei au modificat preferintele romanilor in materie de economisire. Dupa aproape patru ani de dominare a depozitelor bancare, euro si dolarul au pierdut suprematia la sfarsitul anului trecut, fiind devansate de plasamentele denominate in lei constituite de firme si populatie. Potrivit BNR, depozitele in lei ale agentilor economici au atins la sfarsitul lunii noiembrie 105.853 miliarde de lei, in crestere cu 73,5% fata de soldul inregistrat in primele 11 luni din 2003. De asemenea, economiile populatiei au urcat, in aceasta perioada, cu 34,7% pana la 130.853 miliarde de lei. La 30 noiembrie 2004, depunerile in valuta ale rezidentilor, exprimate in euro, au inregistrat o majorare de 19,2%, in timp ce depozitele populatiei in valuta s-au majorat cu 14,4%, iar ale agentilor economici au crescut cu 24% fata de noiembrie 2003.