Cum se sustin, in secret, bancile grecesti cu lichiditati de urgenta

Folosirea programului lichiditatilor de urgenta (emergency liquidity assistance - ELA) pentru a ajuta bancile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai putin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijina intr-o masura si mai mare Grecia, asigurand BCE, care detine controlul asupra facilitatii, o putere semnificativa in hotararea destinelor unor tari.

Analistii Barclays afirma ca Grecia foloseste acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro si Cipru de 4 miliarde de euro. Daca datele sunt corecte, suma totala depasest 140 de miliarde de euro, peste 10% din imprumuturile pentru banci prin operatiunile standard de politica monetara.

Din cauza riscurilor ca lichiditatea in exces sa creeze inflatie, acordarea de finantari ELA peste nivelul de 500 de milioane de euro trebuie aprobata de consiliul guvernatorilor BCE, format din 23 de membri. Folosirea facilitatii poate fi oprita daca doua treimi dintre acestia se opun unei aplicatii, potrivit MEDIAFAX.

Cel mai important, riscurile sunt in cea mai mare masura suportate de banca centrala nationala implicata, spre deosebire de lichiditatile obisnuite, insa ar exista un impact generalizat daca o tara ar parasi zona euro. Teoretic, nu exista limita la fondurile care pot fi imprumutate prin ELA si nici informatii despre garantiile pe care trebuie sa le furnizeze bancile imprumutate sau despre dobanzile platite.

"Oprirea accesului la ELA ar fi calea de a impinge Grecia in afara zonei euro - daca s-ar dori excluderea tarii sau Grecia ar dori sa paraseasca uniunea monetara. Nu cred insa ca BCE va lua aceasta decizie. Cred ca BCE va lasa politicienii sa ia hotararea", a afirmat Laurent Fransolet, analist la Barclays.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe