Ce facem cu fondurile europene, 'colacul nostru de salvare'?

Saptamana trecuta a avut loc lansarea studiului coordonat de europarlamentarul PSD, Victor Bostinaru, “Cartea alba a capacitatii administrative- Absorbtia fondurilor europene de catre comunitatile mici si mijlocii”. Victor Bostinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European, si Organizatia Judeteana PSD Arges au organizat pe baza acestei lansari dezbaterea „Cresterea capacitatii administrative – conditia cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene”, in timpul careia s-au discutat probleme precum starea actuala a capacitatii administrative a actorilor locali in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, modele de buna practica si proiecte de suces in judetele din sudul tarii si modalitati de ameliorare a capacitatii actorilor locali de a atrage fonduri europene si de ale folosi in cel mai bun mod.

Principalele cauze ale absorbtiei reduse a fondurilor europene


Cele 10 puncte slabe a capacitatii administrative de absorbtie a fondurilor

“Studiul a fost efectuat ca urmare a unei constatari triste: capacitatea de absorbtie foarte mica a fondurilor europene de catre comunitatile mici si mijlocii. El se doreste a fi un punct de inceput a dezbaterii referitoare la imbunatatirea acestei capacitate, avand in vedere ca primii doi ani a Romaniei in UE in ceea ce priveste aceste fonduri au fost departe de a fi un suces”, a declarat Victor Bostinaru la inceputul dezbaterii.

In ansamblul sau, cercetarea a relevat 10 elemente definitorii, care sunt mai degraba puncte slabe ale capacitatii administrative a comunitatilor mici si mijlocii.

Din perspectiva resurselor umane:

• 1. 37% dintre primarii nu au persoane desemnate sa gestioneze proiecte cu finantare europeana.
• 2. 63% din primarii considera numarul persoanelor desemnate sa gestioneze astfel de proiecte ca fiind insuficient.
• 3. In 57% din primarii, personalul nu a urmat un program de pregatire pentru redactarea proiectelor.
• 4. 65% din primariile in care nu s-au derulat astfel de programe apreciaza gradul de pregatire al personalului ca fiind foarte mic.
• 5. In 39% din primarii nu exista resurse pentru finantarea programelor de pregatire, iar in alte 39% aceste resurse sunt foarte scazute.

Din perspectiva institutionala si financiara:

• 1. 79% dintre primarii nu au capacitate de finantare a elaborarii proiectelor.
• 2. 55% dintre primarii nu au capacitate de cofinantare a proiectelor.
• 3. 39% dintre primarii nu au implementat un proiect finantat din fonduri europene.
• 4. 43% din proiectele cu finantare europeana implementate au avut bugete de pana la un milion de euro.
• 5. In 27% dintre primarii nu exista consultare cu institutiile de la nivel judetean, iar in 33% aceasta consultare este precara.

Ca urmare a concluziile dejamagitoare ale studiului s-a impus o serie de discutii referitoare la lucrurile care trebuie facute pentru imbunatatirea situatiei.


Geoana: “Fondurile europene, colacul de salvare a Romaniei din criza economica”

Presedintele PSD Mircea Geoana, prezent la dezbatere, a subliniat ca banii europeni sunt “asul Romaniei” in ameliorarea efectelor crizei financiare. “In acesta perioada dificila pentru Romania si Europa, absorbtia fondurilor europene sunt un adevarat colac de salvare”, a explicat liderul PSD. El s-a aratat foarte ingrijorat de faptul ca tara noastra inca “da la bugetul UE mai mult decat ia”, fapt care se datoreaza greselilor structurale, vulnerabilitatii comunitatilor mici si mijlocii si lipsei de cerenta la nivelul politicilor. Geoana a mai atras atentia ca “suntem o pata alba pe harta Europei in ceea ce priveste energia” si ca la noi, agentiile de dezvoltare regionala ar trebui sa nu se mai comporte doar ca entitati strategice.

Liderul PSD a mai indicat o serie de probleme cu care se confrunta tara noasta in materie de absorbtie a fondurilor europene. In primul rand, “exista o mare dificultate la noi de a construe durabil”, a precizat el. In al doilea rand, exista multe reprosuri intre administratiile locale si cea nationala. In al treilea rand “sunt prea multe legi care modifica legi si prea multe norme care modifica norme’, a comentat acesta in final.


Lipsa specialistilor, legislatie ostila, birocratie excesiva, piedici in accesarea fondurilor europene

Tudor Pendiuc, primarul Municipiului Pitesti a semnalat problemele comunitatilor locale atat in absorbtia fondurilor, cat si in dialogul cu autoritatile centrale. “Noi nu avem un proiect coerent si un nucleu de specialisti. Resursele umane vin, se perfectioneaza si pleaca”, a declarat edilul, adaugand ca este necesara consultanta pentru personalul din acest domeniu nu doar pentru redactarea proiectelor, ci si pentru implementarea lor. El a evidentiat ca posturile ajung sa fie blocate si din cauza salariului foarte mic. Pendiuc a mai subliniat dialogul ineficient dintre alesii locali si cei nationali, aratand ca un parlamentar ar putea sa se implice mai mult in campanii prin care sa explice mecanismele de absorbtie a fondurilor europene.

Presedinte al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene, Liviu Dragnea a facut o alta remarca, sustinuta de cei prezenti al dezbatere si anume “legislatia ostila”, care da batai de cap si administratiei locale si celei nationale. De asemenea, el a mentionat problema eficacitatii unor proiecte. “Avem multe proiecte si idei pentru proiecte, insa nu stim care duce la dezvoltarea regiunii”, a conchis acesta.

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, a ridicat problema descentralizarii, care ar trebui facuta cu limite si a salarizarii unice, deoarece, in opinia lui, functionarul public actioneaza mai ales dupa cum este remunerat.

Solutii

Recomandarea care s-ar impune pentru ameliorarea acestei situatii “are in vedere elaborarea unui set de politici, nespectaculoase”, a afirmat Bostinaru. El a propus un pachet coerent de masuri care sa se refere la urmatoarele directii de actiune:

• cresterea capacitatii administrative printr-o actiune de politica guvernamentala cat si de stimulare a parteneriatului public - privat;
• consolidarea politicilor de guvernare multi-nivel si de afirmare a parteneriatului dintre actorii publici, la nivel national si local.

O alta solutie, inerenta unei bune practici in domeniu este modificarea cadrului institutional si legislativ, referitor la accesarea fondurilor europene. De exemplu, Ghidul Solicitantului trebuie sa suporte o serie de schimbari si modificari adaptate la noile conditii, procedura de obtinere a avizelor de mediu trebuie simplificata, iar legislatia privid achizitiile publice trebuie clarificata.

La dezbaterea au mai participat, Liviu Harbuz, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Iulian Matache, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Gabriel Friptu, Directorul General al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Regional din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Doru Laurian Badulescu ,Secretar de Stat Ministerul Mediului, Liviu Musat, Director Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia, precum si peste 200 de reprezentanti PSD ai administratiei locale.

---

Despre autor: