Modificarea Legii contractului colectiv de munca incalca Constitutia
Ministerul Muncii nu a cerut parerea sindicatelor
"Invitatia" ministerului a ajuns prea tarziuTensiunile dintre sindicate si Guvern se intensifica odata cu intentia statului roman de a limita dreptul sindicatelor de a negocia cuantumul primelor si a sporurilor in sectorul bugetar. In opinia sindicatelor acest lucru este considerat inacceptabil si incalca Constitutia si legislatia europeana. "Guvernul adopta in acest mod politica pumnului in gura", a declarat, vineri, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Aurel Cornea citat de NewsIn. Cele cinci mari centrale sindicale au sustinut, saptamana trecuta, o conferinta de presa, in care si-au exprimat nemultumirea fata de intentia Guvernului de a modifica Legea 130/1996, a contractelor colective de munca, prin care bugetarii nu vor mai putea sa-si negocieze nici celelalte drepturi salariale (prime, indemnizatii, sporuri) in afara salariilor. "Asistam la un moment istoric, in care Guvernul ridica politica pumnului in gura la rang de lege prin aceasta modificare. Este inadmisibil sa modifice legile cum vor, in functie de interese si de moment. Aceasta prevedere incalca nu numai legislatia romaneasca in ceea ce priveste drepturile salariatilor sau Constitutia, dar si conventiile europene pe care Romania le-a ratificat. Avertizam Guvernul ca sindicatele din sistemul bugetar nu vor mai accepta aceasta dictatura", a tinut sa precizeze liderul sindical. Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat, totodata, ca cele cinci confederatii au trimis de peste un an si jumatate un proiect de modificare a Legii contractelor colective de munca, care trebuie armonizata cu modificarile la Codul Muncii si cu legislatia europeana, adoptata dupa aderare, dar Ministerul Muncii nu i-a chemat la discutii pe acest subiect. In schimb, "ca sa atace sistemul bugetar, au scos acest articol", a adaugat Hossu. Sindicalistii reclama, de asemenea, si lipsa dialogului social, pentru ca sindicatele nu au fost consultate inainte ca Ministerul Muncii sa propuna modificarea legii.Maine se va decide data grevei de avertismentCele cinci confederatii sindicale vor decide, marti, data in care va fi declansata greva de avertisment si, ulterior, greva generala, fiind nemultumite de salariul minim de 500 de lei, oferit de Guvern, si de faptul ca nu au fost consultati de Ministerul Muncii in privinta proiectului de modificare a legii privind contractul colectiv de munca (CCM). Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, citat de Mediafax, sustine ca Ministerul Muncii nu le-a cerut parerea inainte de a pune proiectul in dezbatere publica, pe site, primind in acest sens o solicitare, joi, pentru a participa in ziua urmatoare la discutii pe aceasta tema. Hossu a declarat ca invitatia primita de la MMFES a fost refuzata intrucat a ajuns prea tarziu. "Ne vom adresa Organizatiei Internationale a Muncii, si-n aceasta problema, cum am facut-o si-n alte situatii", a declarat, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Aurel Cornea.Proiectul controversat este in dezbatere publica pana pe 9 decembrieMinisterul Muncii, Familiei si Egalitatii de Şanse (MMFES) a publicat, miercuri, pe pagina de internet, un proiect de modificare a Legii 130/1996, privind contractul colectiv de munca, prin care ar urma sa se restrictioneze dreptul bugetarilor de a negocia si celelalte drepturi de personal, pe langa salariul de baza. Astfel, potrivit expunerii de motive a proiectului de modificare, articolul 12 va fi completat astfel incat, pe langa salarii, vor fi introduse si alte drepturi care nu vor mai putea fi negociate (sporuri, indemnizatii, premii si alte drepturi de personal). In expunerea de motive, se explica ca din aplicarea practica a prevederilor legale mentionate a rezultat caracterul de generalitate al acestor dispozitii, acest fapt generand dificultati de interpretare. Proiectul de act normativ se afla in dezbatere publica pana in 9 decembrie. In prezent, drepturile marginale se pot negocia prin legile speciale de salarizare. In acest sens, Guvernul stabileste o limita minima si una maxima a drepturilor, altele decat salariul, intre care partenerii sociali sunt liberi sa negocieze. De exemplu, Legea 128/1997, privind statutul personalului didactic, prevede ca drepturile salariale suplimentare ale profesorilor se negociaza prin contractele de munca. "Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, si o parte variabila, constand in adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare. Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi si facilitati ale personalului didactic auxiliar si nedidactic, al caror cuantum este stabilit de lege intre limite minime si maxime, se negociaza, in limitele legii, prin contracte colective de munca incheiate intre angajatori si organizatiile sindicale reprezentative din invatamant, potrivit legii", prevede articolul 48 al actului normativ citat. De negocierea sporurilor, indemnizatiilor si a altor drepturi beneficiaza, in prezent, personalul din invatamant, sanatate si o parte din angajatii administratiei publice locale.