Imnul suspendarii

Suspendarea presedintelui - vis implinit si biruinta a luptei grele. Dragilor, cind seful statului va fi somer, vor rasufla obositi, insa mindri, ca ostenii din vechile letopisete, toti cei care astazi lupta pentru binele natiunii.

Atunci, iubitilor, Romania va semana cu celebrele gradini ale desfatarilor din paradisul medieval. Cind Traian Basescu va privi la Cotroceni din afara gardului, mielul va dormi alaturi de lup, iar raul se va imblinzi, hotii posibili vor deveni oameni cinstiti, iar natiunea va asculta sfioasa ceea ce ii vor spune Felix si Norica. Atunci Bogdan Olteanu va putea fi tinarul providential al tarii, Ion Cristoiu si Cornel Nistorescu isi vor domoli furiile neimpacate si vor putea scrie despre binefacerile de a trai fara grobianismul sefului statului a carui prezenta la Cotroceni le jigneste zilnic simtul etic, estetic si demnitatea. Va veni vremea aceea prin grija lui Dan Voiculescu caruia media ii vor recunoaste calitatile si faptul ca este cel mai dibaci dintre politicienii romani. Si cel mai neinfricat. Campionul luptei si purtatorul sperantelor, al viselor, al aspiratiilor atitor oameni de nadejde. Ne vom aminti atunci faptul ca Dan a fost toata vremea aparatorul sarmanilor, izbavitorul pensionarilor, dar si martirul luptelor antiprezidentiale. Cind ne vom izbavi de jug, de tiranie si de rusine, va trebui sa-i multumim. Prin grija lui si a marelui barbat de stat Antonie Iorgovan, prin talentatul orator si strateg Crin Antonescu, prin deosebit de perspicacele logician dezabuzat Ludovic Orban vom adasta, iubitilor, la limanul visat. Atunci, in binecuvintatele vremuri care vor veni o data cu suspendarea multdorita, gingasia vorbelor si eleganta frazelor lui Puiu Hasotti, precum si adincimea reflectiilor domnului Paul Pacuraru isi vor gasi ecou in inimile tuturor si ne vom scufunda in bunastare politica, iar tarii noastre nu-i va mai fi rusine de alte tari. Atunci se va odihni si Cristian Tudor Popescu, si pe meleagurile patriei vor rasuna zgomotele stiute de la binemeritatele partide de tenis. Vom rasufla usurati cu demnitatea regasita, vom redescoperi bucuria de a-l vedea pe Nicolae Vacaroiu netezindu-ne, din cerdacul Cotroceniului, parinteste drumul in liniste spre un viitor luminos. Ce bine va fi atunci, ce liniste, ce frumusete, ce armonie, ce elitism politic si ce staif va cuprinde viata publica! Rabdare, va zic: lasati-i sa lucreze pentru binele nostru si va veni limanul izbavirii si vom trai admirind biruitorii si binefacatorii nostri Mazare, Patriciu, Morega. Cu ei si cu toti cei care au luptat vom pasi pe un drum luminos, linistit si blind, prin Europa si pe unde or mai vrea ei sa mergem.

---

Despre autor: