Lupta anticoruptie este zguduita din temelii. Ordonanta de Urgenta 134/2005 privind transformarea PNA in DNA a picat ieri la Senat cu sprijinul masiv al Puterii. Alesii neamului din cadrul Coalitiei guvernamentale au lipsit de la vot, s-au abtinut
Puci legislativ
Parlamentarii ar putea sa nu mai fie anchetati de Departamentul National Anticoruptie (DNA) pentru faptele de coruptie savarsite, aceasta sarcina putand reveni Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta modificare ar putea deveni posibila ca urmare a faptului ca senatorii au respins ieri ordonanta de Guvern care prevedea transformarea Parchetului National Anticoruptie (PNA) in DNA si transferarea atributiilor principale ale primei institutii catre cea de-a doua. Eliminarea din competenta PNA a infractiunilor comise de parlamentari a fost decisa de Curtea Constitutionala printr-o decizie din mai 2005, pe motiv de neconstitutionalitate. Decizia finala in acest sens ii apartine insa presedintelui Basescu, care poate sa promulge legea sau sa o retrimita la Parlament.
Vinovatii: chiulangiii Puterii
Absenta Puterii de la lucrarile Senatului a fost motivul principal pentru care ordonanta de urgenta privind transformarea PNA in DNA si noile atributii ale DNA a fost respinsa in plen. Opozitia a reusit sa stranga 33 de voturi, in timp ce puterea a avut doar 47 de senatori, noua parlamentari s-au abtinut iar patru, desi erau in sala, nu au votat deloc. Pentru ca ordonanta sa treaca era nevoie de prezenta si implicit votul pozitiv al tuturor celor 69 de senatori ai puterii. Potrivit liderului PD, Radu Berceanu, de la liberali au chiulit ieri noua senatori, de la democrati patru, cinci au lipsit de la UDMR si sase de la conservatori.
Structura votului
Lista de vot arata ca toti cei sase parlamentari ai PC prezenti in sala au votat favorabil ordonantei, in timp ce de la UDMR, din cinci senatori, doi au fost "pentru", doi "impotriva" (Stefan Pete si Szabo Andras Fekete), iar Verestoy Atilla nu a votat deloc. De la PNL, 21 dintre senatori au fost pentru ordonanta, iar unul singur - Ilusca Daniel nu a votat deloc. Din cei 16 democrati, doar Dan Carlan nu si-a exprimat votul, restul fiind favorabili ordonantei. Un numar de 21 de pesedisti au fost impotriva actului normativ, in timp ce Ioan Vargau a fost pentru ordonanta. De la PSD s-au inregistrat sapte abtineri, iar Petre Daea nu a votat deloc. Cei 12 peremistii au fost toti impotriva, iar independentii Ioan Talpes si Neculai Apostol au votat pentru lege.
Senatorii Puterii au calcat in picioare si sansa de a salva ordonanta privind DNA prin retrimiterea la Comisie. De la liberali, din cei 20 de senatori, doi - Radu Campeanu si Viorel Arion - au fost impotriva acestei cereri, iar Norica Nicolai nu a votat deloc. Toti cei 15 senatori democrati si cei sapte senatori PC au votat in favoarea retrimiterii la Comisie a ordonantei. Ca si in celelalte cazuri, reprezentantii UDMR Pete Stefan si Szabo Ferenc au votat "impotriva", in timp ce senatorul Puskas Valentin Zoltan a votat in favoarea ordonantei, iar Fekete Szabo si Verestoy Attila s-au abtinut. De la PSD, din 28 de parlamentari, doar Aurel Simionescu s-a abtinut, iar restul au votat impotriva retrimiterii. Toti peremistii au procedat la fel ca senatorii de la PSD. (Valentina DELEANU, Roxana ANDRONIC)
Lista senatorilor care au votat impotriva la ordonanta 134/2005
Ilusca Daniel (nu a votat) PNL
Dan Carlan (nu a votat) PD
Ion Chelaru PSD
Octav Cozmanca PSD
Ovidiu Cretu PSD
Teodor Filipescu PSD
Radu Cristian Georgescu PSD
Ion Iliescu PSD
Ion Vasile PSD
George Maior PSD
Serban Mihailescu PSD
Serban Nicolae PSD
Traian Novolan PSD
Dan Mircea Popescu PSD
Mihail Popescu PSD
Ilie Sarbu PSD
Doina Silistru PSD
Ion Solcanu PSD
Sever Ster PSD
Doru Ioan Taracila PSD
Angel Talvar PSD
Ioan Toma PSD
Vasile Ungureanu PSD
Viorel Arcas (s-a abtinut) PSD
Al. Athanasiu (s-a abtinut) PSD
Ion Florescu (s-a abtinut) PSD
Radu Mardare (s-a abtinut) PSD
Otilian Neagoe (s-a abtinut) PSD
Aurel Simionescu (s-a abtinut) PSD
Rodica Stanoiu (s-a abtinut) PSD
Petre Daea (nu a votat) PSD
Carol Dina PRM
Valentin Dinescu PRM
Viorel Dumitrescu PRM
Gheorghe Funar PRM
Constantin Gaucan PRM
Ilie Ilascu PRM
Nicolae Iorga PRM
Irina Loghin PRM
Ilie Petrescu PRM
Dan Claudiu Tanasescu PRM
Mihai Ungheanu PRM
Verginia Vedinas PRM
Szabo Fekete (s-a abtinut) UDMR
Pete Stefan (s-a abtinut) UDMR
Verestoy Attila (nu a votat) UDMR
Lista senatorilor absenti la votul asupra Ordonantei 134/2005:
Cristian David PNL
Gheorghe Flutur PNL
Ion Basgan PNL
Jan Vraciu PD
Nicolae Neagu PD
Paul Pacuraru PNL
Radu Tarle PD
Radu Campeanu PNL
Serban Cezar Stratila PNL
Stefan Mihail Antonie PNL
Teodor Melescanu PNL
Vasile Blaga PD
Dan Voiculescu PC
Silvia Ciornei PC
Gheorghe Copos PC
Ioan Codrut Seres PC
Irinel Popescu PC
Corneliu Vadim Tudor PRM
Aurel Ardelean PRM
Eugen Mihaescu PRM
Petru Stan PRM
Viorel Senior Duca PRM
Viorica Georgeta Pompilia Moisuc PRM
Adrian Paunescu PSD
Antonie Iorgovan PSD
Aristide Roibu PSD
Corina Cretu PSD
Cristian Diaconescu PSD
Ion Radoi PSD
Ion Moraru PSD
Mircea Geoana PSD
Nicolae Vacaroiu PSD
Razvan Emil Theodorescu PSD
Silvia Ticau PSD
Sorin Oprescu PSD
Vasile Dancu PSD
Viorel Stefan PSD
Csaba Sogor UDMR
Marko Bela (vicepremier) UDMR
Csaba Nemeth UDMR
Gyorgy Frunda UDMR
Peter Eckstein Kovacs UDMR
Presedintele CSM: "DNA este monitorizat de Comisia Europeana"
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Galca (foto), precizeaza ca ceea ce trebuie avut in vedere, in momentul de fata, este efectul pe care infirmarea ordonantei de infiintare a DNA il are. "Infirmarea ordonantei vine intr-un moment neprielnic, total neadecvat, pentru ca, in acest moment, DNA este monitorizat de expertii straini si de Comisia Europeana", a declarat Galca. "Acum DNA ramane sa lucreze doar fapte marunte, celelalte dosare importante ducandu-se la Parchetul instantei supreme", a mai spus el.
Intrebat cu privire la masurile luate de DNA din momentul reorganizarii PNA in Departament si pana la momentul intrarii in vigoare a deciziei de ieri, presedintele CSM a spus ca actele procedurale ale procurorilor anticoruptie raman valabile, pentru ca acestea au fost facute in baza unor norme in vigoare la momentul respectiv.(B.C.G.)
Botos: Parchetul General nu are resurse
Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, se declara surprins de votul Senatului privind ordonanta de infiintare a Departamentului National Anticoruptie (DNA), el apreciind ca nu e normal sa se transfere competenta de la o institutie special constituita pentru a lupta impotriva marii coruptii. Botos considera ca DNA este o institutie care are si specialisti, si logistica pentru a fi eficienta in lupta anticoruptie. Potrivit procurorului general, la acest moment, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu are nici bugetul si nici oamenii pentru a acoperi competente de lupta impotriva marii coruptii. (G.T.)
"Norocosii"
Cei care s-ar bucura, cel putin de o tergiversare a anchetelor penale, sunt:
- Vicepremierul George Copos, urmarit penal de DNA pentru evaziune fiscala;
- Emilian Cuteanu, fost secretar de stat, senator PSD de Alba, urmarit penal pentru abuz in serviciu si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii
- Fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, implicata intr-un dosar ce priveste legalitatea achizitiilor de medicamente pentru spitalele din penitenciare;
- Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, urmarit penal pentru luare de mita.
- Fostul secretar de stat, Sergiu Sechelariu, urmarit penal pentru complicitate la luare de mita in dosarul Zambaccian.
- Deputatul PSD Ion Dumitru, cercetat pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave.
- Deputatul PSD Mihail Sireteanu, vizat in cadrul unei anchete privind modul in care a obtinut actiuni la fabrica de armament din Mizil.
- Deputatul liberal Eugen Ujeniuc, vizat de procurorii anticoruptie intr-un dosar ce priveste acuzatii de trafic de influenta.
- Hildegard Puwak, fost ministru al Integrarii, cercetata intr-un dosar privind fondurile "Da Vinci".
- Traian Basescu, inculpat in dosarul Flota, aflat in prezent la DNA. (Voichita RASCANU)
Morar: actele de cercetare sunt perfect valabile
Procurorul sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, sustine ca imaginea DNA nu va fi afectata de votul din Senat, dar ca nu este normal ca institutia pe care o conduce sa nu mai aiba competente de a solutiona dosare de mare coruptie. "Actele de cercetare efectuate pana in acest moment sunt perfect valabile si, si de aici pana ce intra in vigoare o lege care spune altceva. Problema nu este asta, problema este ca nu e normal ca un Parchet, in speta DNA, care a fost organizat si infiintat tocmai ca sa solutioneze dosare de mare coruptie si care are logistica si personalul necesar sa nu mai aiba aceasta competenta, nu? Ne tot jucam cu competentele, le trecem dintr-o parte in alta", a declarat Daniel Morar, intr-un interviu acordat BBC, preluat de Rador. Seful DNA a mai precizat ca anchetele vor continua pana cand va fi clarificata aceasta problema a respingerii ordonantei. "Noi nu putem face absolut nimic decat sa continuam anchetele pana in momentul in care o asemenea lege va fi publicata, daca va fi publicata in Monitorul Oficial. S-a explicat care sunt posibilitatile legale, acea ca presedintele sa reintoarca legea si s-o mai rediscute odata Senatul, sau daca o promulga, intra in vigoare si atunci aceste dosare trebuie sa se reintoarca la Parchetul General", a mai aratat Daniel Morar.
Departamentul National Anticoruptie a fost infiintat prin Ordonanta de Urgenta 134/29 septembrie 2005, ca urmare a reorganizarii Parchetului National Anticoruptie. Aceasta Ordonanta de Urgenta a raspuns deciziei Curtii Constitutionale nr.235/2005 si a insemnat redobandirea competentei procurorilor anticoruptie de a investiga infractiunile de coruptie comise de senatori si deputati.
Din punct de vedere tehnic, orice proiect de lege, pentru a-si produce efectele, trebuie promulgat de presedintele Romaniei in termen de 20 de zile de la primire. Odata promulgata, legea este publicata in Monitorul Oficial si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii. Art.76 alin 2 din Constitutia Romaniei prevede ca presedintele Romaniei poate cere Parlamentului o singura data reexaminarea legii. (G.T.)
Macovei: DNA isi continua deocamdata anchetele
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat, ieri, ca sustine Ordonanta privind infiintarea Departamentului National Anticoruptie (DNA), intrucat aceasta structura are si oamenii, si logistica si fondurile pentru a finaliza in bune conditii anchetele in cazurile de mare coruptie. Macovei s-a declarat dezamagita de rezultatul votului de ieri, din Senat, cu privire la Ordonanta de urgenta privind infiintarea DNA. "Procurorii anticoruptie isi pot continua insa anchetele, inclusiv in cazul parlamentarilor, avand in vedere faptul ca decizia Senatului nu este definitiva", a subliniat ministrul. Monica Macovei a precizat ca sustine ordonanta in forma promovata, aratand ca aceasta modificare a fost apreciata pozitiv in raportul de monitorizare a Romaniei din octombrie 2005. "Suntem intr-un moment decisiv in procesul de aderare", a continuat ea.
Catastrofa in lupta anticoruptie
Ministrul a explicat ca a initiat ordonanta privind transformarea Parchetului National Anticoruptie in DNA pentru a putea aplica decizia din mai anul trecut a Curtii Constitutionale, care a retras competenta procurorilor anticoruptie de a ancheta parlamentari.
Macovei a mai spus ca, in momentul de fata, DNA dispune de specialisti, de logistica si de fondurile pentru a ancheta cazurile mari de coruptie. "DNA are tot ce ii trebuie pentru a duce la bun sfarsit anchetele in cazurile de coruptie", a adaugat ea.
Ministrul a mai spus, referindu-se la declaratiile lui Adrian Nastase, ca aceasta structura nu face "politie politica", ci aplica legea. Macovei a declarat ca este nevoie de sustinere politica pentru a se lupta cu coruptia. Ministrul Justitiei a sustinut ca ceea ce se intampla in prezent cu anchetele deschise la DNA nu este "politie politica", ci un rezultat al independentei procurorilor si ca nici ea - in calitate de ministru - si nici o alta persoana politica nu a intervenit pentru a influenta instrumentarea acestor dosare. Raspunzand intrebarilor presei, Macovei a apreciat ca votul Senatului ar putea sa fie o reactie fata de faptul ca DNA are in lucru mai multe dosare cu parlamentari. Ea a aratat ca l-a informat despre decizia Senatului pe Traian Basescu. Macovei a calificat respingerea de catre Senat a ordonantei privind activitatea DNA ca pe "o catrastrofa" in lupta impotriva coruptiei. "Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat acest vot al Senatului a intervenit inaintea raportului Comisiei Europene referitor la domeniile monitorizate in procesul de integrare europeana", a adaugat ea. Totodata, Macovei a sustinut ca a avut discutii si cu reprezentanti ai Comisiei Europene prezenti acum la Bucuresti, dar a evitat sa precizeze care a fost reactia acestora, sugerand doar - printr-un gest - ca aceasta nu a fost una tocmai favorabila.
Basescu poate retrimite Ordonanta in Parlament
Macovei a mai spus ca Traian Basescu poate retrimite ordonanta in Parlament sau o poate promulga. Retrimiterea ordonantei in Parlament de catre Traian Basescu se poate face o singura data, iar cel de-al doilea vot va fi final. Ea a spus ca, daca ordonanta va fi respinsa si a doua oara, se va ingriji ca transferul dosarelor sa se faca cat mai repede spre sectia competenta din cadrul Parchetului instantei supreme. (Bogdan GALCA)
SUA sunt ingrijorate de votul Senatului
Un comunicat al Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti abordeaza dezbaterea de ieri din Senat: "Ambasada SUA isi exprima ingrijorarea in legatura cu evenimentele petrecute astazi in Senatul Romaniei si care ar putea compromite capacitatea Departamentului National Anticoruptie (DNA) de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Cerem Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta impotriva coruptiei continua, inclusiv la cel mai inalt nivel. Lupta impotriva coruptiei ramane un factor esential pentru viitorul Romaniei ca democratie in comunitatea euro-atlantica".
Baroneasa Nicholson: "Nimeni nu trebuie sa fie deasupra legii"
Baroneasa Emma Nicholson ne-a declarat ieri, referitor la respingerea de catre Senat a modificarii atributiilor DNA, ca: "Desi, deocamdata, nu cunosc detaliile acestei chestiuni, voi fi in Romania saptamana viitoare si ma voi folosi de aceasta ocazie pentru a discuta cu politicienii romani. Nimeni nu trebuie sa fie deasupra legii, acesta este unul din fundamentele unei societati democratice. Nu am examinat situatia actuala, insa democratia trebuie sprijinita de statul de drept. Sunt ingrijorata de existenta unei imunitati". Baroneasa Emma Nicholson este autoarea expresiei "rechinii coruptiei", lansata in martie 2004, in cadrul disputei privind adoptiile internationale din Romania. Atunci, baroneasa Nicholson afirma ca despre Romania nu se aude decat "coruptie, coruptie, coruptie", iar daca aceasta problema se rezolva, majoritatea celorlalte probleme isi vor gasi un raspuns. In ceea ce priveste coruptia, Nicholson a afirmat ca Guvernul de la Bucuresti trebuie sa vaneze "pestii mari, rechinii", ceea ce nu se intampla la acea data si sa nu rezolve doar cazuri minore, "pestii mici". (G.D.)
Tariceanu, ca de obicei, nu poate aprecia gravitatea situatiei
La o ora distanta de momentul la care Senatul a respins ordonanta de transformare a PNA in DNA, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca nu poate aprecia gravitatea situatiei si nici daca e cazul sa se provoace alegeri anticipate. "Voi analiza care este situatia. Sper si sunt convins ca nu este o problema de atitudine politica, dar va trebui sa discutam. Nu stiu care este posibilitatea de solutionare", a reactionat Tariceanu. El a revenit ulterior si a spus ca "in cazul in care alte cai de rezolvare nu sunt la indemana" ii va cere presedintelui Basescu sa retransmita ordonanta spre dezbatere si aprobare la Senat. Premierul a mai apreciat ca ordonanta PNA nu este unica cerinta in procesul de aderare si a minimalizat rolul ei. "Sunt foarte multe lucruri legate de aderare. Problema este una legata de organizare in cadrul PNA. S-a considerat ca PNA asa cum era organizat separat de DNA nu era suficient de eficient, acesta a fost motivul modificarii legii", a explicat Tariceanu. (Alina MIHAI)
Respingerea Ordonantei bulverseaza Parchetul
Consecintele respingerii ordonantei guvernamentale referitoare la competenta DNA de a ancheta fosti si actuali parlamentari acuzati de coruptie sunt dezastruoase pentru Romania. Beneficiarii acestui "vot parlamentar" - o serie de senatori si deputati PSD, dar si vicepremierul George Copos - vor ajunge pe mainile procurorilor anchetatori din Parchetul General. Acolo, sef ierarhic superior este Ilie Botos (foto), numit in functie sub guvernarea PSD, adica sub un regim politic care a livrat tarii multi parlamentari pesedisti acuzati de coruptie (pesti mari, rechini, crocodili etc), potrivit ultimelor actiuni ale DNA-ului condus de Daniel Morar.
In cazul in care presedintele Basescu va da unda verde deciziei parlamentare de ieri, Romania corupta se va confrunta cu doua tipuri de "realitati judiciare" in care procurorii Parchetului General vor putea instrumenta dosarele cu rechini si pesti mari ultramediatizate ca actiuni de succes ale DNA. O "realitate judiciara" este cea in care actele de urmarire penala efectuate de procurorii lui Morar raman valabile, urmand ca anchetatorii lui Ilie Botos sa continue cercetarile sau urmarirea penala, in dosarele deja cunoscute de opinia publica. O alta "realitate judiciara" este cea in care respectivele acte de urmarire penala (realizate de procurorii lui Morar), ar fi considerate nule de drept.
Mircea PAUN - ZIUA Foto Criza la Parchetul General
In situatia judiciara in care actele de urmarire penala efectuate pana in prezent in dosarele parlamentarilor acuzati de coruptie (Copos, Nastase, Cuteanu etc), ar fi preluate de anchetatorii lui Botos, se pune problema discutarii in ce masura procurorii de la Parchetul General (multi adusi acolo de regimul PSD) vor avea libertatea de a actiona impotriva unor VIP-uri ale fostei puteri. In plus, postura lui Ilie Botos, de sef al Parchetului General, arunca pe umerii acestuia toata raspunderea in lupta cu marii corupti din Romania. Procurorii lui Botos vor fi nevoiti sa continue niste anchete penale in care deja si-au riscat cariera profesionala o serie de procurori tineri adusi de Morar la Bucuresti. Decizia parlamentarilor a prins pe picior gresit Parchetul General, deoarece acesta se confrunta cu o criza cronica de procurori care sa aiba curajul de a instrumenta cauze cu parlamentari acuzati de coruptie. O solutie pentru Ilie Botos ar fi ca la propunerea sa, daca o va face, Consiliul superior al Magistraturii (CSM) sa aprobe transferul procurorilor DNA la Parchetul General. La ora actuala, nu se poate afirma, ca in Parchetul General exista procurori specializati in lupta cu marea coruptie. In consecinta, va trebui sa treaca un timp oarecare, pana cand Parchetul General va dispune de suficienti procurori specializati in lupta cu marea coruptie. Deocamdata, vechiul proverb romanesc "corb la corb nu-si scoate ochii" se aplica in Parchetul General. Fauna procurorilor adusi la Bucuresti de Joita Tanase a transformat Parchetul General intr-o institutie decorativa, care nu ar avea curajul sa se puna rau nici cu Puterea, nici cu Opozitia. Institutia numita "Parchet General" a fost dresata sa faca "sluj" in fata politicienilor.
Haosul nulitatii absolute
In situatia judiciara in care ar fi decretata nulitatea absoluta a tuturor actelor de urmarire penala efectuate de procurorii lui Morar, apar complicatii si dificultati profesionale greu de surmontat. Procurorii lui Ilie Botos vor fi nevoiti sa ia de la zero dosare cu rezonanta politica si financiara, precum cele ale lui Nastase si Copos. Adica sa deranjeze intreg spectrul politic, ai carui parlamentari nu vad cu ochi buni nici noul DNA, nici vechiul PNA. Mai grav e faptul ca toti acei invinuiti sau cercetati penal pentru coruptie in dosarele deja mediatizate vor fi liberi si curati ca lacrima. Mai precis, vor fi liberi sa actioneze in sensul stergerii urmelor infractionale, intimidarii martorilor, distrugerii probelor sau chiar traversarii frontierelor nationale. Ba chiar se vor gasi anumiti parlamentari cercetati de DNA care sa se planga in instanta ca le-a fost atinsa reputatia si demnitatea prin actiunile procurorilor anticoruptie. Si mai grav, eficienta luptei anticoruptie va cobori la nivelul zero, fapt ce va atrage blamul si criticile oficialilor europeni, care tocmai incepusera sa aprecieze pozitiv activitatea si unele rezultate ale noului DNA.
In acord cu Constitutia
La ora inchiderii editiei, autoritatile responsabile cu anchetarea parlamentarilor (DNA si Parchetul General) nu aveau reprezentarea clara a ceea ce insemna in practica respingerea Ordonantei guvernamentale. Ieri seara, multe voci din spectrul PSD au salutat decizia parlamentarilor, lasand sa se inteleaga faptul ca dosarele lucrate de procurorii lui Morar nu mai au nici o valoare legala, procedurala. Au existat insa si voci ale unor reputati juristi care considera ca actele de urmarire penala efectuate la DNA sunt valabile, fapt care permite continuarea luptei cu marea coruptie, chiar si sub bagheta unor procurori de la Parchetul General. Delicata insa va fi interpretarea unor lucrari de specialitate, care trateaza doctrina si jurisprudenta in materie de "efecte juridice ale unei ordonante guvernamentale". Cu siguranta, va fi rasfoita lucrarea cu titlul Ordonanta Guvernamentala, scrisa de juristii Ioan Muraru si Mihai Constantinescu (editata la Lumina Lex, 2000), in care se trateaza si problema respingerii unei ordonante guvernamentale in raport cu efectele juridice produse de aceasta. De precizat ca Ioan Muraru a fost presedintele Curtii Constitutionale in timpul Puterii PSD, iar Mihai Constantinescu a fost consilierul prezidential al lui Ion Iliescu pe probleme juridice. In lucrarea celor doi, este consemnata o opinie in care se arata ca respectivele efecte juridice "raman bine produse, pentru ca la data emiterii ordonantei, ele intruneau conditiile cerute de Constitutie".
Principiul continuitatii
Lucrarea lui Muraru si Constantinescu prezinta si opinii potrivit carora "o lege de respingere a ordonantei guvernamentale ar trebui sa cuprinda si masuri pentru reglementarea situatiilor juridice, produsa cat timp ordonanta era aplicabila". Interesanta este interpretarea conform careia "s-ar putea pune problema unor masuri reparatorii". Exploziv, in acest context, pare a fi faptul ca s-ar putea cere de la instante "plata unor despagubiri". Daca o astfel de lucrare juridica ar fi luata in calcul, Guvernul s-ar putea trezi actionat in instanta de personaje precum Nastase ori Copos. Numai ca avem de-a face doar cu opinii ale unor juristi care si-au dat cu presupusul in legatura cu situatii si imprejurari judiciare pe care nimeni nu le credea posibile in Romania post-comunista.
Acestor opinii li se opun, in literatura juridica de specialitate, si pozitii in care se afirma, in baza unor jurisprudente internationale, ca ramane valabil principiul continuitatii. Prin urmare, cei vizati de anchetele DNA nu ar avea de ce sa se bucure. Dosarele lor vor fi transferate la Parchetul General, iar anchetele vor continua in baza indiciilor si probelor instrumentate deja.
Mai trebuie precizat ca procedura este de imediata aplicare, deci un act odata emis isi produce efectele pana la iesirea lui din vigoare, chiar si prin respingerea lui de catre Camera decizionala.
PNA, o institutie moarta?
Traian Basescu se afla in fata a doua decizii prezidentiale. El poate trimite inapoi legea adoptata ieri, de Parlament, aceea de respingere a ordonantei de urgenta privind infiintarea Departamentului National anticoruptie, in cadrul Parchetului General. In acest caz, DNA va continua sa functioneze ca si pana acum, actionand pentru finalizarea, prin rechizitoriu, a dosarelor cu pesti mari si rechini, asa cum a cerut si UE. La fel de plauzibila este si varianta ca Basescu sa promulge legea. In atare situatie, DNA-ul infiintat de Monica Macovei devine o institutie moarta si se va reveni, cu arme si bagaje, la titulatura si competentele vechiului PNA. Adica, fara posibilitatea anchetarii parlamentarilor corupti. Pana una alta, indiferent de ce se va intampla pana la decizia lui Basescu, DNA va functiona in acelasi regim juridic ca si pana acum. Timpul care se va scurge va fi unul marcat de agitatie politica si stres penal pentru anumiti parlamentari, care-si vor stoarce mintile pentru a lansa in opinia publica solutii judiciare favorabile lor. (Silviu ALUPEI, Voichita RASCANU)
AMR critica votul parlamentarilor
aVotul parlamentarilor care au respins, ieri, ordonanta de transformare a PNA in DNA arata lumii ca justitia romana si structurile ei depind inca de jocul politic, sustine conducerea Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), apreciind ca viziunea parlamentarilor continua "un circ legislativ". "Votul parlamentar arata lumii ca justitia si structurile sale depind de jocul politic, de o vointa politica ce, in functie de un interes de moment, ignora interesele generale ale societatii, care are nevoie de o justitie stabila si nu conjuncturala", se precizeaza intr-un comunicat al AMR si semnat de presedintele organizatiei, judecatorul Viorica Costiniu. Aceasta apreciaza ca reglementarea PNA ca structura de sine statatoare, separata de Parchetul General, cu competente exclusive si care a condus la anomalia existentei intr-o tara a doi procurori generali a fost o "eroare legislativa", reparata prin ordonanta respinsa ieri de Legislativ, care ar fi instituit normalitatea in sistem. (Mediafax)
Interesul parlamentarilor
Ordonanta de Urgenta 134/2005 privind infiintarea Departamentului National Anticoruptie
"Art. 13. - (1) Sunt de competenta Departamentului National Anticoruptie infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in una dintre urmatoarele conditii:
a) daca, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 de euro;
b) daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbarii aduse unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre:
- deputati;
- senatori;
- membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor;
- judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori;
- membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
- presedintele Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia;
- Avocatul Poporului si adjunctii sai;
- consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale;
- consilierii de stat ai primului-ministru;
- membrii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si ai camerelor judetene de conturi;
- guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;
- presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei;
- ofiteri, amirali, generali si maresali;
- ofiteri de politie;
- presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene;
- primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti;
- primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti;
- primarii si viceprimarii municipiilor;
- consilierii judeteni;
- prefectii si subprefectii;
- conducatorii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora;
- avocatii;
- comisarii Garzii Financiare;
- personalul vamal; persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar-bancare;
- persoanele prevazute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
- lichidatorii judiciari;
- executorii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului".
Opiniile juristilor sunt impartite
Respingerea ordonantei a starnit controverse in randurile juristilor
din Romania * Contactati de reporterii ZIUA, mai multi juristi au interpretat consecintele (efectele juridice) ale respingerii ordonantei de infiintare a DNA
Avocatul Aurelian Pavelescu a declarat ca "formal, actele de urmarire penala din marile dosare de coruptie, instrumentate de DNA, isi pot pierde valabilitatea, deoarece este vorba de competenta materiala". Totodata, acesta a afirmat ca "DNA va redeveni PNA, iar aceasta institutie veche nu va putea urmari penal parlamentarii".
Pe de alta parte, avocatul Lucian Bolcas a mentionat ca decizia de respingere a ordonantei a fost cea "corecta". In acest sens, avocatul a precizat ca textul de lege din Constitutie prevede clar faptul ca singura institutie indrituita sa ancheteze parlamentari este Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si nu PNA sau DNA. Mai mult, Bolcas a apreciat ca toate actele de urmarire penala efectuate de catre procurorii anticoruptie raman valabile, iar dosarele trebuie sa ajunga pe masa procurorilor de la Parchetul General, sau, in functie de competenta, la PNA. Bolcas s-a intrebat retoric: "Cine-l opreste pe un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa il puna din nou pe Adrian Nastase sub invinuire?"
Avocatul Dumitru Niturad s-a intrebat si el: "De ce nu a modificat ministrul Macovei statutul PNA, prin asumarea raspunderii guvernamentale, asa cum a procedat cu legea 247/2005, de reformare a Justitiei? Niturad a mai afirmat ca este limpede ca "DNA, renascuta PNA, trebuie acum sa-si decline competenta in favoarea Parchetului General, in cauzele cu parlamentari cercetati pentru coruptie". Acelasi avocat mai crede ca "lupta impotriva marii coruptii, mult trambitata, se va estompa acum, din cauza existentei incompetentelor legislative in domeniu". Totodata, avocatul Corneliu Turianu a declarat ca este "inadmisibil ca actele sa fie considerate nule". Acesta a opinat ca toate dosarele instrumentate pana in acest moment de DNA trebuie sa fie transferate la vechiul PNA, pentru ca cercetarea sa fie continuata.
Aderarea la UE in 2007, sub un mare semn de intrebare
Solutia anticipatelor
Respingerea uneia dintre legile esentiale de reformare a Justitiei este un motiv serios de provocare a alegerilor anticipate. Modificarea statutului PNA a fost ceruta de UE si intra in calculele de aderare a Romaniei pentru data de 1 ianuarie 2007. Momentul la care ordonanta este respinsa este unul si mai prost, intrucat poate compromite integrarea Romaniei. Comisia Europeana este in curs de elaborare a raportului de monitorizare care, daca este negativ, el poate genera clauza de salvgardare pe probleme de justitie si implicit amanarea aderarii cu un an de zile. In plan politic respingerea ordonantei demonstreaza piederea majoritatii in Parlament. Dincolo de explicatii procedurale, realitatea arata ca puterea este incapabila sa conduca la Senat. Majoritatea este fragila in avantajul coalitiei. PNL, PD, UDMR, PC au in total doar doi senatori peste cei ai opozitiei. In calcul intra inclusiv ministrii Cabinetului Tariceanu si euroobservatorii de la Parlamentul European. In plus exista si o categorie de indisciplinati din PNL, PD si PC care de multe ori au aratat ca pot vota impotriva propriului guvern fara sa primeasca vreo sanctiune. Situatia de la Senat nu este nici noua si nici nu reprezinta vreo curiozitate pentru politicieni. Pana in prezent insa Senatul nu a fost niciodata camera decizionala pe o lege necesara integrarii europene. Tariceanu a mai avut o tentativa de provocare a anticipatelor tot pe probleme de Justitie, insa demisia sa a fost retrasa dupa un timp. Atunci motivul era respingerea de catre Curtea Constitutionala a unei parti din pachetul de reforma pe justitie. Tot Curtea Constitutionala este protagonista mentinerii in functie a presedintilor celor doua camere, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Si acum, daca ordonanta DNA ar fi iesit nevatamata din Parlament, PSD ar fi contestat-o la Curte invocand motivul ca o ordonanta nu poate modifica o lege organica. Blocajul legislativ de la Senat si de la Curtea Constitutionala a devenit astfel o constanta care poate compromite integrarea europeana. Numai alegerile anticipate pot readuce echilibrul necesar unui sistem democratic putere-opozitie. (Alina MIHAI)
De ce s-a transformat PNA in DNA
Guvernul decide, in septembrie 2005, transformarea Parchetului National Anticoruptie (PNA) in Departamentul National Anticoruptie (DNA), extinzand atributiile noii structuri, aceste prevederi fiind cuprinse in textul Ordonantei de Urgenta 134/2005. Conform actului normativ, DNA trebuie sa se concentreze pe cazurile de mare coruptie, avand posibilitatea sa cerceteze inclusiv parlamentari. Ordonanta a venit ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 235/2005, prin care s-au declarat neconstitutionale prevederile prin care PNA era competent cu investigarea infractiunilor comise de catre deputati si senatori. DNA a fost insarcinat sa cerceteze dosarele de coruptie in care valoarea pagubelor depaseste 200.000 euro (fata de nivelul maxim de 10.000 euro prevazut anterior), indiferent de calitatea persoanelor implicate. Prin Ordonanta a fost majorata, de la 5000 de euro la 10.000 euro, valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al Departamentului. Din competenta DNA au fost eliminati agentii de politie, primarii sau viceprimarii comunelor si oraselor, notarii publici sau executorii judecatoresti, acestia urmand sa fie verificati de parchetele obisnuite. In atributiile DNA au fost incluse toate infractiunile comise impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si faptele de inselaciune, evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro. Noua structura a preluat de la Parchetul General toate dosarele de mare coruptie, inclusiv cele legate de fosti sau actuali parlamentari ori ministri.
Ordonanta stipuleaza ca DNA functioneaza ca departament de specialitate in cadrul Ministerului Public, respectiv al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, noua structura pastrandu-si autonomia functionala si financiara. (Anca HRIBAN)
Senatul a batjocorit procesul legislativ
Desi trebuie dezbatuta in procedura de urgenta, Ordonanta sta in sertar din 10 octombrie 2005
Senatorii puterii si cei ai opozitiei nu au fost in stare sa explice de ce Ordonanta de Urgenta privind transformarea PNA in DNA nu a fost dezbatuta in procedura de urgenta, asa cum prevede atat Constitutia Romaniei, cat si Regulamentul de organizare si functionare a Senatului. Legea fundamentala prevede la articolul 115, alineatul (5): Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si publicarea ei in Monitorul Oficial. Camera, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in cinci zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra Ordonantei, aceasta se considera adoptata si se trimite celeilalte Camere, care decide - de asemenea - tot in procedura de urgenta". Celebra Ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial pe 7 octombrie 2005, iar in data de 10 octombrie este inregistrata la Camera Deputatilor. In urmatoarele doua saptamani Ordonanta a fost dezbatuta si aprobata, in procedura de urgenta.
In 26 octombrie, Ordonanta 134, adoptata de Camera Deputatilor, este inregistrata la Senat, Camera decizionala. Regulamentul Senatului spune clar la articolul 108: "Proiectele de lege si propunerile legislative se dezbat si se adopta cu procedura de urgenta, DE DREPT, in urmatoarele situatii: a) ordonante de urgenta (...)". Ce anume s-a intamplat cu Ordonanta de Urgenta 134/2005, in Senat, din 26 octombrie 2005 pana in 9 februarie 2006, nu a reusit sa ne explice ieri nimeni.
Extras din stenograma sedintei in plen a Camerei Deputatilor, condusa de vicepresedintele Miron Mitrea, din 25 octombrie 2005
"(...) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, lege organica. Rog Comisia juridica, de disciplina si imunitati sa-si ocupe locul. Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputatilor, acest proiect de lege urmeaza a fi dezbatut in procedura de urgenta (...)". (Anca HRIBAN)
PSD jubileaza, Puterea cauta un vinovat
Emil Boc - presedinte PD
Vot de blam la anticoruptie
"Deocamdata ordonanta este in vigoare. Este falsa teza aceea ca o lege de respingere se opreste si nu merge la promulgare. Textul Constitutiei cere in mod expres acest lucru, ca el sa ajunga in Monitorul Oficial. Din punct de vedere politic nu pot, insa sa nu observ ca intr-un moment extrem de important pentru Romania in perspectiva integrarii in UE, Senatul Romaniei da un vot de blam luptei anticoruptie, da cu alte cuvinte un vot impotriva tuturor demersurilor pe care le-am facut in acest moment in vederea reformei Justitiei si a eficientei luptei anticoruptie. Cred ca este o complicitate la nivelul clasei politice, din nefericire, si o spun cu toata responsabilitatea, la fel cum a fost o complicitate si in cazul statutului parlamentarilor pentru consacrarea unor privilegii, pentru ca anumiti parlamentari sa nu poata fi anchetati de catre DNA sau cum a fost inainte, Parchetul National Anticoruptie. In cazul in care vom constata ca din partea puterii au existat parlamentari care au votat impotriva acestei ordonante; cred ca s-a inteles sa fie drastica, mergand pana la excluderea din partid pentru un asemenea demers. Prima masura care putea fi luata, cred eu, la nivelul coalitiei, ar fi aceea de retragere a sprijinului politic pentru toate functiile politice pe care le detine cu sprijinul partidului".
Teodor Melescanu (PNL), vicepresedintele Senatului
"Ordonanta, aplicabila"
"Pana nu intra in vigoare alta lege, pana nu se va face o reexaminare, pana nu se va decide din nou, ordonanta isi va produce totusi efectele. Din punctul meu de vedere, ca jurist, prevederile prezentei ordonante sunt inca aplicabile pana cand legea adoptata azi, de Senat, Camera decizionala, va fi promulgata sau nu. In cazul in care acesata lege adoptata de Senat are ratiuni pentru care nu poate fi promulgata, presedintele poate sa nu o promulge. Pentru moment insa nu vad ratiuni de neconstitutionalitate pentru nepromulgare. Votul Parlamentului este foarte clar, singura problema este in ce masura presedintele va gasi juristi buni. Dosarele de coruptie ale demnitarilor vor ramane la DNA, pana la promulgarea legii. Desi este vorba despre un vot de respingere, proiectul va ajunge oricum la presedintele Basescu".
Ion Iliescu, liderul grupului PSD din Senat
"Nici o problema"
"Misiunea anchetarii demnitarilor si a parlamentarilor revine Parchetului, institutie autonoma si cu posibilitati de a actiona. S-a transformat intr-un organism subordonat Parchetului General, iar sentimentul meu a fost ca nu a existat o motivatie sa se schimbe acest statut. Parchetul General poate sa-si indeplineasca aceste atributii, deci nu este nici o problema."
Nicolae Vlad Popa (PNL), membru Comisia Juridica a Senatului
"Ordonanta este in vigoare"
"Presedintele Basescu ar putea sa refuze promulgarea acestei legi de respingere a ordonantei pentru faptul ca ea este o cerinta a UE. Ordonanta este in vigoare iar efectele respingerii ei nu se vor putea pune in aplicare decat in urma promulgarii. Cred ca presedintele va trimite la reexaminare aceasta ordonanta. Motivul ar putea fi faptul ca este o prioritate pentru integrarea europeana... Este pacat ca nu se intelege rolul DNA si nu s-a reusit trecerea prin vor a legii. Eu ii acuz pe cei care au votat astazi... Se poate vorbi de un conflict de interese in cazul unora dintre ei pentru ca este vorba si de anchetarea parlamentarilor. In cazul dosarelor instrumentate de DNA cercetarea de pana acum nu poate fi anulata... Sigur ca se va face de catre avocati uz de aceasta situatie si se va incerca reinceperea anchetei, cu siguranta vor fi depuse astfel de cereri".
Serban Nicolae (PSD), membru Comisia Juridica
"DNA, obedient politic"
"Teoretic ar trebui sa se revina la situatia anterioara, dinainte de emiterea Ordonantei... Cu toate acestea, PNA a putut intotdeauna sa ancheteze parlamentari, dar era o alta formula. Actele emise de PNA puteau fi confirmate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ceea ce acoperea dispozitia constitutionala. Ei au facut actele oprindu-se la nivelul PNA si de aici a aparut acea confuzie. In mod normal, tot PNA se va ocupa de dosarele demnitarilor, inclusiv de dosarul Zambaccian... Oricum solutia infiintarii unui DNA obedient si supus politic nu a fost cea mai buna pentru democratia romaneasca. Nu anchetarea exclusiva a liderilor opozitiei inseamna justitie si anticoruptie in Romania. Pentru a putea cerceta parlamentari nu a fost o problema niciodata".
Antonie Iorgovan (PSD), membru Comisia Juridica
"E aceeasi Marie cu alta palarie"
"Din punct de vedere strict juridic ne intoarcem la reglementarea initiala. Nu trebuie sa surprinda pe nimeni, ordonantele de urgenta trebuie adoptate de Parlament, iar aceasta a fost respinsa. Din momentul in care aceste legi vor fi publicate in Monitorul Oficial se revine in plan legislativ la reglementarea initiala, cea din 2002. Nu tot ce-i trece prin cap fatucii de la Justitie (ministrul Monica Macovei -n.r.) sau celui de la Sanatate (ministrul Eugen Nicolaescu -n.r.) este si corect. Astazi s-a dovedit ca Parlamentul nu agreeaza aceasta formula. Oricum, in cazul dosarelor, odata ce s-a inceput urmarirea penala nu vad cum nu se va continua, indiferent de ce procuror o va face. Este aceeasi Marie cu alta palarie".
Rodica Stanoiu (PSD), fost ministru al Justitiei
Inapoi la Parchet
"In acest moment ii revine din nou Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie competenta privind anchetarea parlamentarilor. Dosarele DNA se vor declina catre Parchetul ICCJ. Adica parlamentarii vor avea statut privilegiat. Procurorul care se va ocupa de cazurile transferate de la DNA ar putea relua toate probele. Pentru ca el este stapanul cauzei."
Mircea Geoana, presedinte PSD
Avertisment pentru Macovei
"Este un semnal de avertizare ca Parlamentul Romaniei, nu numai opozitia, dar si alti parlamentari, alti senatori din arcul guvernamental inteleg ca dreptul suveran, legitim, al Parlamentului Romaniei de a-si spune opinia exista in continuare in democratia romaneasca si este si un semnal de avertizare pentru doamna ministru Macovei, care incearca sa-si impuna o agenda personala de reformare a Justitiei dupa modul in care dansa vede reformarea Justitiei, impunand Parlamentului si societatii romanesti solutiile pe care le crede de cuviinta. Ce ne impiedica sa implicam Parlamentul Romaniei intr-o dezbatere pe aceste chestiuni?". (Valentina DELEANU)
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
